UNIUNEA EUROPEANĂ | WASHINGTON
A riposta sau a nu riposta – aceasta este întrebarea pe care și-o pun acum miniștrii comerțului din UE, reuniți la Bruxelles pentru a discuta despre războiul tarifar declanșat de Donald Trump, scrie Financial Times.
Președintele SUA a intensificat presiunea asupra UE sâmbătă, anunțând tarife „reciproce” de 30% începând cu 1 august. Luni de negocieri între SUA și UE, menite să asigure un acord comercial, au dus până acum doar la creșterea amenințării tarifare de la 20% inițial.
Ca răspuns la ultima creștere, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că planurile de a contracara importurile anuale ale SUA cu contra-tarife în valoare de 21 de miliarde de euro vor fi amânate.
Aceasta a spus că UE va continua discuțiile până la termenul limită de luna viitoare.
Doi diplomați au declarat că un al doilea pachet de represalii, care ar urma să acopere importurile anuale din SUA în valoare de 72 de miliarde de euro, va fi trimis astăzi statelor membre pentru deliberări.
Ambasadorii UE s-au reunit ieri pentru a fi informați cu privire la discuții și au susținut în mare măsură abordarea actuală a Comisiei, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile.
EUROPA
Anul trecut a fost cel mai cald an înregistrat atât în Europa, cât și la nivel global, cu temperaturi care au depășit toate nivelurile anterioare din 1850. La nivel global, ultimii zece ani marchează, de asemenea, cea mai caldă decadă înregistrată vreodată, relatează Euronews.
Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ, temperatura crescând de două ori mai mult decât media globală din anii 1980, potrivit raportului European State of the Climate.
Mai multe studii arată că frecvența crescândă a valurilor de căldură are deja un impact semnificativ asupra economiei europene, ducând la pierderi în PIB și productivitatea muncii.
Țări precum Cipru, Croația, Portugalia, Malta, Spania și România înregistrează cele mai mari pierderi economice prognozate, cu un impact care ajunge sau depășește -2,5 % din PIB în perioada 2055-2064. Grecia și Italia (ambele cu -2,17 %) și Franța (-1,46 %) se așteaptă, de asemenea, să înregistreze pierderi semnificative până în anii 2060.
ROMA | ATENA
Nu vă concentrați atât de mult asupra Ucrainei încât să pierdeți din vedere amenințările grave la adresa securității europene care se conturează în Libia. Acesta este mesajul pe care Italia și Grecia încearcă să îl transmită aliaților lor din UE și NATO, dar fără prea mult succes, precizează POLITICO.
Fluxurile de migranți din Libia sunt din nou în creștere, într-un moment în care Roma este din ce în ce mai îngrijorată de influența crescândă a Rusiei în această țară instabilă din Africa de Nord, exercitată prin furnizarea de arme și o potențială nouă bază navală în portul Tobruk din nord-estul țării.
Atena a trimis, de asemenea, două nave de război pentru a efectua patrule în largul Libiei, ca răspuns la valul de migrație și la preocupările sale strategice că rivalul său, Turcia, colaborează cu libienii pentru a împărți Marea Mediterană în zone maritime pentru explorarea energiei. Zonele revendică apele situate la sud de insula greacă Creta, în timp ce Atena le consideră ilegale în conformitate cu dreptul maritim internațional.
Italia și Grecia știu însă că abordarea unei probleme atât de complexe precum cea din Libia — o țară cu o suprafață de peste trei ori mai mare decât Spania — va necesita sprijinul unor aliați importanți, precum Statele Unite și Franța.
Până în prezent, însă, răspunsul acestor aliați a fost dezamăgitor.
BUDAPESTA
Zeci de mii de cărți vechi de secole sunt scoase de pe rafturile unei abații medievale din Ungaria, în încercarea de a le salva de o infestare cu gândaci care ar putea distruge secole de istorie, potrivit NPR.
Arhiepiscopia Pannonhalma, veche de 1.000 de ani, este o mănăstire benedictină vastă, unul dintre cele mai vechi centre de învățământ din Ungaria și sit al Patrimoniului Mondial UNESCO.
Lucrătorii de restaurare au înlăturat aproximativ 100.000 de cărți legate manual de pe rafturi, așezându-le cu grijă în lăzi, începând astfel procesul de dezinfecție care are ca scop uciderea gândacilor mici care s-au ascuns în ele.
Gândacul de drogherie, cunoscut și sub numele de gândacul de pâine, se găsește adesea printre alimentele uscate, cum ar fi cereale, făină și condimente. Dar aceștia sunt atrași și de adezivii pe bază de gelatină și amidon care se găsesc în cărți.
Aceștia au fost descoperiti într-o secțiune a bibliotecii care adăpostește aproximativ un sfert din cele 400.000 de volume ale abației.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
