MADRID
Valul record de incendii de vegetație din această vară a pus sub semnul întrebării capacitatea Spaniei de a gestiona crizele, lucru care a dus la numeroase dispute și a oferit muniție electorală unei drepte radicale în creștere.
Conform Sistemului european de informare privind incendiile forestiere, acestea au afectat aproape 400.000 de hectare în Spania în acest an. Astfel, 2025 devine unul dintre cei mai afectați ani din ultimele trei decenii, precizează POLITICO.
Răspunsul la incendii s-a aflat în centrul unei dispute între guvernul central fragil, condus de Partidul Socialist al Muncitorilor (PSOE) al prim-ministrului Pedro Sánchez, și Partidul Popular (PP) conservator, din opoziție.
Dintre cele două partide de centru ale Spaniei, extrema-dreaptă Vox – al treilea partid ca mărime din Parlament – a beneficiat cel mai mult, prezentând incendiile ca fiind rezultatul unui sistem politic falimentar din punct de vedere moral.
Vox a folosit incendiile pentru a-și promova discursul bazat pe negarea schimbărilor climatice, descriind politicile guvernului drept „terorism climatic”. Vox pune lipsa de atenție acordată zonelor rurale vulnerabile pe seama politicilor ecologice ale guvernului și a aderării la obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.
ATENA
Grecia suspendă activitatea a peste 750 de școli pentru noul an școlar, din cauza unei scăderi abrupte a natalității, conform Financial Times.
Închiderea celor 750 de instituții – care reprezintă mai mult de 5% din școlile din țară – nu se referă doar la unele situate în sate și insule îndepărtate, ci și în regiunea Attica, în care se află și Atena, unde oficialii avertizează asupra unui „colaps demografic”.
„Sălile de clasă reflectă starea maternităților noastre și numărul de nașteri, care, din păcate, este în scădere de zeci de ani”, a declarat Sofia Zacharaki, ministrul grec al Educației și Afacerilor Religioase.
Datele ministerului Educației arată că numărul elevilor din învățământul primar a scăzut cu peste 111.000 în ultimii șapte ani – ceea ce înseamnă o reducere de 19% din 2018.
ROMA
Italia ia în considerare activarea unei dispoziții bugetare a UE care i-ar permite să majoreze cheltuielile militare fără a încălca normele fiscale stricte ale blocului comunitar.
Așa-numita „clauză de salvgardare națională” – solicitată deja de 16 din cele 27 de state membre ale UE – le permite majorarea cheltuielilor pentru apărare cu până la 1,5% din PIB-ul anual, scrie Euractiv.
Pentru Roma, activarea ar însemna o răsturnare bruscă de situație. Guvernul Meloni a exclus în repetate rânduri utilizarea acestei dispoziții, un pilon-cheie al planului de reînarmare de 800 de miliarde de euro al președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Meloni însăși a negat existența unor astfel de planuri la summitul anual al NATO din iunie, în cadrul căruia membrii alianței au convenit majorarea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB-ul anual – mai mult decât dublu față de obiectivul anterior de 2%.
PARIS
Franța se pregătește pentru posibile perturbări pe 10 septembrie – la două zile după o moțiune de cenzură în guvern – după ce solicitările privind greva generală lansate de grupuri online independente au primit sprijinul principalelor partide politice, scrie Euronews.
Apelul viral la demonstrații în masă și la boicotarea totală a serviciilor este văzut ca un răspuns la măsurile de austeritate extrem de controversate prezentate de prim-ministrul François Bayrou în luna iulie.
Măsurile vizează eliminarea a două sărbători legale și înghețarea prestațiilor sociale și a pensiilor.
Aceste măsuri au declanșat o criză politică, guvernul Bayrou putând fi înlăturat în urma unui vot de neîncredere lunea viitoare.
Inițiatorii campaniei – care se desfășoară sub sloganul „Bloquons tout” (Blocăm totul) – susțin că sunt apolitici și că nemulțumirile lor sunt reprezentative pentru cerințele tuturor francezilor.
BERLIN
„Toamna reformelor” cancelarului german Friedrich Merz s-ar putea transforma într-un sezon de conflicte între coaliții.
Provocările sunt semnificative: economia germană se confruntă acum cu un al treilea an de stagnare a PIB-ului, statul social și sistemul de pensii nu reușesc să țină pasul cu provocările demografice, iar bugetul federal are un deficit de aproximativ 172 de miliarde de euro pentru perioada 2027-2029.
În afară de aceste provocări, așa-numita „toamnă a reformelor” a lui Merz va întâmpina probabil reacții negative din partea partenerilor de coaliție, conform Deutsche Welle.
Potențialele calcule bugetare sunt extrem de complexe; guvernul speră ca, prin unele creșteri de impozite, reduceri de beneficii și, poate, prin creșterea vârstei de pensionare, să echilibreze finanțele țării fără a deranja prea multe grupări politice.
Merz insistă că actualul sistem de asistență socială nu mai poate fi finanțat, dar a făcut deja concesii aliaților conservatori bavarezi ai CDU, Uniunea Creștin-Socială (CSU), cum ar fi creșterea indemnizației pentru mame și reducerea taxelor privind vânzările din industria gastronomică.
SARAJEVO
Republica sârbă autonomă din Bosnia va organiza alegeri anticipate pe 23 noiembrie, a anunțat joi comisia electorală, în pofida opoziției liderului separatist al regiunii și a Parlamentului, potrivit Reuters.
Comisia electorală a convocat alegerile pentru un nou președinte al Republicii Sârbe pentru a încerca să rezolve un impas în urma căruia i-a retras președinția naționalistului sârb pro-rus Milorad Dodik, dar acesta a refuzat să se retragă.
Criza politică este una dintre cele mai grave din Bosnia de la războaiele balcanice care au urmat prăbușirii Iugoslaviei.
Dorința separatistă a sârbilor bosniaci este considerată una dintre cele mai mari amenințări la adresa păcii în Balcani de la acordurile de pace de la Dayton din 1995, care au pus capăt luptelor din Bosnia.
Dodik a fost condamnat la începutul acestui an la un an de închisoare și i s-a interzis activitatea politică timp de șase ani pentru că a sfidat deciziile luate de curtea constituțională și ordinele emise de un emisar internațional pentru pace.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
