EUROPA
Nefericirea în creștere în rândul tinerilor a făcut ca Statele Unite și unele țări mari din Europa de Vest să coboare în clasamentul mondial al bunăstării, în timp ce țările nordice își păstrează primele locuri. În raportul anual World Happiness Report, oamenii din 143 de țări și teritorii sunt rugați să își evalueze viața pe o scară de la zero la 10, 10 reprezentând o viață optimă. Pentru a crea un clasament, se face o medie a rezultatelor din ultimii trei ani. Astfel, Finlanda a rămas pe primul loc – cu un scor mediu de 7,7 – urmată îndeaproape de Danemarca, Islanda și Suedia, în timp ce Afganistanul și Libanul au ocupat ultimele două locuri, cu scoruri de 1,7 și, respectiv, 2,7, potrivit Reuters.
În schimb, multe dintre țările cu cele mai mari îmbunătățiri ale bunăstării sunt fostele țări comuniste din Europa Centrală și de Est. Acolo, spre deosebire de țările mai bogate, tinerii raportează o calitate a vieții semnificativ mai bună decât persoanele mai în vârstă, deseori la egalitate sau chiar mai bună decât în Europa de Vest. Spre exemplu, România se află pe locul 32, cu un scor de 6,4, după țări europene precum Franța sau Kosovo, dar înainte de Estonia, Polonia și Spania.
UNIUNEA EUROPEANĂ
Deputații UE au ajuns la un compromis în primele ore ale zilei de miercuri pentru a prelungi cu încă un an măsurile de liberalizare a comerțului cu Ucraina, respingând astfel o inițiativă condusă de Polonia de a impune restricții mai stricte asupra importurilor de cereale și alte produse agricole.
Măsurile, care elimină toate tarifele care nu erau acoperite de acordul de liber schimb încheiat de UE cu Ucraina în 2014, au fost introduse pentru prima dată după invazia Rusiei în Ucraina în 2022 pentru a ajuta economia Kievului, care depinde de exporturile de produse agricole și de oțel. Ele au fost prelungite anul trecut până în iunie 2024. Cea mai recentă propunere a Comisiei Europene de prelungire a măsurilor până în iunie 2025 a introdus plafoane de import pentru zahărul, păsările de curte și ouăle ucrainene pentru a liniști îngrijorările agricultorilor din UE, pe fondul unor proteste de amploare, relatează POLITICO.
PARIS
Autoritățile franceze de reglementare au anunțat miercuri, 20 martie, că vor amenda Google cu 250 de milioane de euro pentru încălcarea unui acord privind condițiile de plată a companiilor media pentru reproducerea conținutului lor online. Autoritatea pentru concurență din Franța a precizat într-un comunicat că amenda a fost aplicată pentru „nerespectarea angajamentelor asumate în iunie 2022” și a acuzat Google că nu ar fi negociat cu „bună credință” împreună cu editorii de știri sumele cu care să îi compenseze pentru utilizarea conținutului lor, scrie Le Monde.
Google și alte platforme online au fost acuzate că fac miliarde de euro din știri fără să împartă veniturile cu cei care le colectează. Pentru a aborda această problemă, UE a creat o formă de drepturi de autor numită „drepturi conexe”, care permite presei scrise să ceară compensații pentru utilizarea conținutului lor.
VIENA
Creșterea chiriilor îi afectează puternic pe studenții din Austria și, ca urmare, unii sunt nevoiți să se mute înapoi la părinți, relatează Der Standard. Cercetările efectuate de Uniunea Studenților Austrieci (ÖH) și de Camera Muncii din Viena (AK) arată că, în medie, studenții cheltuiesc 43% din venitul lor pentru cheltuielile privind locuința. Această sumă este mai mult decât dublă față de restul populației, care cheltuiește în medie 21% din bugetul lunar pentru locuință. Pentru a îmbunătăți situația studenților, AK și ÖH solicită reintroducerea finanțării federale a căminelor studențești, care a încetat în 2010. Acest lucru ar trebui să facă posibilă furnizarea de cămine mai accesibile.
BRATISLAVA
Slovacia riscă să se îndepărteze și mai mult de Occident, au avertizat criticii guvernului, în condițiile în care un raport a afirmat că un candidat la președinție aliniat cu premierul populist al țării, Robert Fico, ar fi solicitat anterior o invitație în Rusia pentru a-și consolida poziția în țară. Slovacii vor vota la 23 martie în cadrul alegerilor prezidențiale, în ceea ce mulți consideră a fi un test pentru democrația și viitorul țării în Europa, conform The Guardian.
De când a revenit la putere, după ce a câștigat alegerile din toamna anului trecut, Fico a orientat politica externă într-o direcție favorabilă Rusiei și a luat în vizor instituțiile independente din țară, inclusiv procuratura specială și televiziunea publică.
GRUPUL DE LA VIȘEGRAD
Miniștrii de Externe ai Cehiei, Poloniei, Slovaciei și Ungariei – cunoscuți sub denumirea colectivă de Grupul de la Vișegrad (V4) – vor purta joi discuții diplomatice la Praga, în pofida opiniilor puternic divergente cu privire la agresiunea rusă din Ucraina. În timp ce Cehia și Polonia s-au poziționat ca fiind cei mai mari susținători ai Ucrainei și adversari duri ai Rusiei, Slovacia și Ungaria nu au făcut un secret din simpatiile lor pentru președintele rus Vladimir Putin.
Întâlnirea va avea loc la Praga, întrucât Cehia deține președinția rotativă a V4. Miniștrii ar urma să discute despre infrastructură, cooperarea între popoare și sprijinul acordat Ucrainei, potrivit Euractiv.
SOFIA
După mai puțin de un an cu un guvern stabil, Bulgaria intră din nou într-o perioadă de instabilitate politică, după ce cele mai mari două formațiuni din parlament – GERB de centru-dreapta al fostului premier Boyko Borissov și formațiunea centristă Continuăm schimbarea – Bulgaria Democratică – nu au reușit să ajungă la un acord privind formarea unui guvern. Dacă parlamentul nu reușește să aleagă un cabinet, așa cum este probabil, alegerile parlamentare anticipate ar putea coincide cu alegerile europene, conform Euractiv.
CHIȘINĂU | MOSCOVA
Republica Moldova a anunțat marți că a expulzat un diplomat rus după ce Moscova a deschis secții de votare pentru alegerile prezidențiale în regiunea separatistă pro-rusă Transnistria. R. Moldova l-a convocat pe ambasadorul Rusiei, Oleg Vasnetsov, pentru a denunța decizia Kremlinului de a deschide șase secții de votare în Transnistria „contrar poziției autorităților moldovene”, a declarat ministerul de Externe. Acesta a precizat că l-a informat pe Vasnetsov că un angajat al ambasadei, al cărui nume nu a fost menționat, este un „collaborator” care a fost declarat persona non grata și trebuie să părăsească țara, scrie The Associated Press.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
