Știri din capitalele Europei, 3 august

 

INSTITUȚIILE UNIUNII EUROPENE

Aproximativ 2,4% din cei 450 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene nu și-au putut permite o conexiune la internet în 2022, a constatat agenția de statistică Eurostat. Într-un semn încurajator, această cifră este cu 0,3% mai mică decât în anul precedent. Cifra crește la 7,6% dacă se iau în considerare persoanele considerate a fi expuse riscului de sărăcie. În România, una din patru persoane aflate în risc de sărăcie nu-și putea permite o conexiune la internet în 2022. Bulgaria (20,5%) și Ungaria (16,5%) înregistrează, de asemenea, procente ridicate. Cele mai mici ponderi au fost înregistrate în Danemarca și Finlanda (ambele 1,0%), urmate de Cipru și Luxemburg (ambele 1,5%), potrivit Euronews.

 

BERLIN

În ciuda eforturilor semnificative, numărul de candidați care doresc să se înroleze în armata germană a continuat să scadă în acest an, iar ministrul german al Apărării a subliniat că recrutarea trebuie să fie o prioritate la fel de mare ca și achiziția de material pentru Bundeswehr, scrie Euractiv. Aproximativ 23.400 de persoane au depus cereri pentru a se înrola în primele cinci luni ale lui 2023 – cu 7% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor Ministerului Apărării, publicate de ziarul german Spiegel.

 

PARIS

Agenția de presă franceză Agence France-Presse (AFP) a depus o plângere împotriva companiei X a lui Elon Musk, acuzând platforma de socializare că refuză să se angajeze în discuții privind plățile pentru distribuirea de știri. AFP a anunțat miercuri că a intentat procesul la Paris pentru a obliga platforma cunoscută anterior sub numele de Twitter să îi dea informații care i-ar permite să calculeze o compensație echitabilă pentru partajarea conținutului său. Cererea rezultă dintr-o lege adoptată de Uniunea Europeană în 2019 care obligă platformele online să negocieze cu editorii remunerația pentru știri, conform Al Jazeera.

 

MADRID

Un joc straniu și periculos, care constă în țintirea și lovirea micilor ambarcațiuni de navigație și de pescuit, se răspândește în rândul unei populații de orci din largul coastei spaniole. Oamenii de știință spun că cel puțin 20 de orci iberice au învățat acest comportament copiindu-și vârstnicii. Oamenii de știință au declarat pentru BBC că animalele par să se „joace” cu bărcile, mai degrabă decât să acționeze agresiv. Guvernul spaniol folosește hărți referitoare la deplasările lor pentru a informa marinarii despre cum să evite aceste mamifere marine, care vânează ton de-a lungul coastelor Portugaliei și Spaniei și prin strâmtoarea îngustă a Gibraltarului.

 

ATENA

Căldura sufocantă din iulie nu numai că a incendiat pădurile și orașele grecești, dar a crescut semnificativ temperatura apelor de coastă, dând naștere unui fenomen cunoscut sub numele de val de căldură marină. Astfel, atunci când temperaturile aerului au atins cote maxime în jurul datei de 25-27 iulie, suprafața mării a ajuns până la 30 de grade Celsius, așa cum s-a înregistrat în sudul Mării Ionice, conform Ekathimerini.

 

OSLO | MOSCOVA

Guvernul Federaţiei Ruse a inclus Norvegia pe o listă de „ţări neprietenoase”, ca urmare a politicii autorităţilor de la Oslo faţă de misiunile diplomatice ruse, au relatat joi agențiile de presă. Norvegia a expulzat 15 diplomați ruși pentru presupus spionaj în aprilie, iar Rusia a răspuns prin ordinul de expulzare a 10 diplomați norvegieni, relatează Reuters.

 

ȚĂRILE BALTICE

Prim-ministrul leton Krišjānis Kariņš a confirmat planurile comune ale statelor baltice de a întrerupe legăturile cu rețelele de electricitate rusești și belaruse până în 2025. Aceste rețele există încă din perioada ocupației sovietice, relatează LSM.

 

VARȘOVIA

Preşedintele polonez Andrzej Duda a semnat miercuri o lege controversată pentru înfiinţarea unei comisii speciale privind influenţa rusă, criticată de Washington şi Bruxelles şi suspectată că vizează opoziţia. Legea a fost modificată faţă de versiunea originală adoptată la sfârşitul lunii mai de majoritatea populistă naţionalistă. Noul text elimină sancţiunea iniţială de a le refuza accesul la funcţii publice timp de zece ani persoanelor care, potrivit comisiei, erau „sub influenţa Rusiei”, potrivit Agerpres.

Credit foto: Canva Lightguard by Getty Images Signature.

 

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: