UNIUNEA EUROPEANĂ
Trimișii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns miercuri la un acord privind împărțirea sarcinilor de gestionare a refugiaților și migranților în situații de criză. Acordul, care va sta la baza negocierilor dintre statele membre și Parlamentul European, ar oferi țărilor opțiuni pentru a ajusta normele privind azilul și migrația în perioade de criză.
Statele membre care se confruntă cu fluxuri mari de migranți ar putea accelera procedurile și ar putea solicita contribuții de solidaritate din partea altor țări ale UE, în ceea ce privește relocarea solicitanților de azil sau ajutorul financiar, precizează Reuters.
BERLIN | PARIS
Germania încearcă să ajungă la un „mare acord” cu Franța pentru a rezolva disputa actuală privind energia nucleară și pentru a contribui la deblocarea unei reforme majore a pieței UE de energie electrică.
„Lucrăm la un compromis mai amplu pe probleme energetice”, a declarat Sven Giegold, secretar de stat în cadrul Ministerului german al Economiei și Climei, cu privire la discuțiile dintre Germania, Franța și partenerii săi din UE. „Avem nevoie de un mare acord”, a declarat el pentru Financial Times, adăugând că acesta ar putea acoperi mai multe aspecte ale politicii energetice, nu doar problema nucleară. Giegold, un politician din partea Partidului Verzilor, care s-a opus în trecut energiei nucleare, a declarat că toate părțile au fost de acord cu „necesitatea de a decarboniza, de a reduce prețurile energiei și de a investi mai mult în infrastructura noastră energetică comună și în noi instalații de generare”.
VATICAN
Papa Francisc a declarat că Biserica Catolică are nevoie de îmbunătățiri pentru a deveni un loc de primire pentru „toată lumea”, în cadrul deschiderii unei reuniuni de amploare privind viitorul bisericii, care a stârnit speranță în rândul progresiștilor și îngrijorare în rândul conservatorilor.
În ultima vreme, niciun sinod nu a generat rareori atât de multă speranță, entuziasm și teamă precum această reuniune, care urmează să dureze trei săptămâni, fiind organizată cu ușile închise. Reuniunea nu va adopta nicio decizie obligatorie și este doar prima sesiune dintr-un proces de doi ani. Dar, cu toate acestea, trasează o linie de luptă acerbă în eterna diviziune stânga-dreapta a bisericii și marchează un moment definitoriu pentru Francisc și pentru agenda sa reformatoare, potrivit AP.
LISABONA
Scutirile fiscale pentru rezidenții străini din Portugalia „nu mai sunt justificate”, a declarat premierul Antonio Costa, promițând să închidă acest program pentru noi solicitanți în 2024, după ce a alimentat prețurile locuințelor într-una dintre cele mai sărace națiuni din Europa de Vest. Lansat în 2009, sistemul permite persoanelor care devin rezidenți prin petrecerea a mai mult de 183 de zile pe an în țară să beneficieze de o rată specială de impozitare de 20% pe veniturile de origine portugheză obținute din „activități cu valoare adăugată mare”, cum ar fi cadrele medicale și profesorii universitari.
Aceasta a fost introdusă pentru a atrage investitori și profesioniști, în condițiile în care Portugalia a fost afectată de criza financiară. Anunțul a fost făcut la două zile după ce mii de oameni au ieșit pe străzile Lisabonei și ale altor orașe din Portugalia pentru a protesta împotriva creșterii chiriilor și a prețurilor locuințelor, alimentate de gentrificare și de turismul record, relatează The Guardian.
ZAGREB
Un incendiu de proporții care a izbucnit miercuri dimineață la un depozit de materiale plastice din orașul Osijek, în estul Croației, s-a extins la o clădire din apropiere unde erau depozitate substanțe chimice, eliberând fumuri toxice care ar putea prezenta riscuri ecologice, în timp ce vânturile puternice au început să le transporte spre sud, au declarat autoritățile.
Locuitorii din apropierea periferiei orașului Osijek au fost îndemnați să rămână în casă și să țină ferestrele închise, în timp ce nori de fum gros și negru au învăluit zona. Școlile au fost închise și au existat informații neconfirmate că fumul se deplasa spre Bosnia, în sud, conform Reuters.
LJUBLJANA
Guvernul sloven a estimat pagubele totale provocate de inundațiile din august și impactul acestora asupra oamenilor, întreprinderilor și mediului la 9,9 miliarde de euro. Această estimare va constitui baza pentru cererea de finanțare a Sloveniei din partea Fondului de solidaritate al UE. Inundațiile au afectat 183 din cele 212 municipalități ale țării, iar întinderea zonei afectate este estimată la 17.203 kilometri pătrați, adică 85% din teritoriu, a declarat ministrul Coeziunii și Dezvoltării Regionale, Aleksander Jevšek, la 4 octombrie, potrivit Slovenia Times.
VARȘOVIA
Polonia a introdus astăzi controale temporare la granița cu Slovacia și a închis complet unele puncte de trecere, ca parte a măsurilor de restricționare a intrării migranților ilegali. De asemenea, Polonia a desfășurat forțe militare pentru a susține noile restricții la frontieră. Măsuri similare au fost luate de Austria și Republica Cehă la frontierele lor cu Slovacia, în timp ce Slovacia însăși a anunțat astăzi că va introduce controale la frontiera sa sudică cu Ungaria, precizează Notes from Poland.
BUDAPESTA
Ministrul de Externe al Ungariei a declarat miercuri că guvernul său dorește garanții din partea Kievului că o bancă ungară, recent eliminată de pe lista ucraineană a sponsorilor războiului Rusiei, nu va fi pusă din nou pe această listă în viitor – un semn că Budapesta ar putea să nu fie pregătită să ridice veto-ul său asupra unui pachet major de ajutor militar pentru Ucraina.
Ministrul Peter Szijjarto a declarat că decizia de luni a Agenției Naționale de Prevenire a Corupției din Ucraina de a elimina OTP Bank de pe listă a fost un „pas în direcția cea bună”, dar că Ungaria are nevoie de asigurări suplimentare înainte de a-și schimba abordarea față de Ucraina în orice context internațional, potrivit AP.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
