Aliații din cadrul NATO se pregătesc să mărească până la 5% angajamentul de cheltuieli pentru apărare în cadrul summitului de la Haga, într-un context în care conflictul dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, de cealaltă parte, s-a acutizat în ultimele ore.
Analistul militar Ion Petrescu spune că summitul va valida decizia aliaților europeni de a consilida apărarea transatlantică. După reuniunea aliaților de la Haga, Federația Rusă va trebui să manifeste multă prudență diplomatică, a mai spus acesta pentru PSNews.
„Summitul de la Haga va valida, de facto, decizia aliaților europeni de a consolida apărarea transatlantică, prin mărirea bugetelor defensive cu 5% și oferirea de facto, președintelui S.U.A., Donald Trump, a unei victorii publice ce confirmă un angajament electoral al șefului statului american. În mod paradoxal, tocmai Statele Unite ale Americii și Spania nu vor mări bugetele de apărare la noul nivel – de 5% din P.I.B.
Există și soluția oferită de Mark Rutte, secretarul general al NATO, ca bugetele de apărare să crească practic cu 3,5%, urmând ca diferența de 1,5% să fie investită în comunicații strategice, utile deplasării trupelor aliate cu o mare viteză în zona de interes pentru Alianță.
După reuniunea aliaților de la Haga, Federația Rusă va trebui să manifeste multă prudență diplomatică, pentru a nu se trezi, când se va aștepta mai puțin, la o ripostă a aliaților, pentru temperarea expansionismului ei machiavelic. Iar spațiul euroatlantic democratic de pe bătrânul nostru continent va fi mai bine apărat, de forțe comune, cu o dotare pe măsura provocărilor strategice ale momentului.
Din punct de vedere strict demografic, aliații însumează 1 miliard de locuitori, iar Federația Rusă 146.119.928 de cetățeni. Așa că amenințările Rusiei sunt aidoma bâzâitului unui țânțar, pe lângă un elefant”, a declarat Ion Petrescu.
„Un moment istoric”
Summitul NATO din 24 și 25 iunie va fi găzduit în premieră de Regatul Țărilor de Jos, la Haga, „într-un moment cu adevărat istoric, cu provocări în creștere pentru securitatea noastră”, după cum a declarat luni secretarul general al Alianței, Mark Rutte.
„Pe măsură ce lumea devine mai periculoasă, liderii aliați vor lua decizii curajoase de a ne întări apărarea colectivă, făcând din NATO o Alianță mai puternică, mai corectă și mai letală”, a adăugat el în cadrul unei conferințe de presă. În această săptămână, NATO va aproba un nou plan major de investiții, ridicând nivelul de referință pentru investiții în apărare la 5% din PIB. Acest lucru va fi convenit împreună cu un efort concertat de a dezvolta industria de apărare în statele NATO, sporind securitatea și creând locuri de muncă, notează Alianța într-un comunicat de pe site-ul său. De asemenea, aliații vor continua să se concentreze pe sprijinirea Ucrainei, urmărind în același timp o încheiere echitabilă și durabilă a războiului de agresiune al Rusiei.
În ceea ce privește Ucraina, Rutte a spus că „trebuie să continuăm să ne asigurăm că (Ucraina) dispune de tot ce are nevoie pentru a se apăra azi și a descuraja pe viitor”. Sprijinul nostru pentru Ucraina „este de neclintit” și va continua, a reafirmat el.
În același timp, a afirmat Rutte, „există un drum ireversibil al Ucrainei către NATO – acesta este adevărul astăzi și va fi valabil și joi, după acest summit”.
Președintele României, Nicușor Dan, care va participa la summitul NATO marți și miercuri, „va susține deciziile aliate privind creșterea graduală a bugetelor Apărării și consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare”, se menționează într-un comunicat de luni al președinției.
De asemenea, președintele României ‘va solicita acordarea unei atenții sporite Flancului Estic și Mării Negre, regiune de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică’. Nu în ultimul rând, ‘Nicușor Dan va exprima sprijinul pe termen lung pentru Ucraina, precum și pentru alte țări expuse amenințării Rusiei, mai ales Republica Moldova’, a mai menționat sursa citată.
Un context tensionat
Summitul NATO are însă loc într-un context tensionat, în care conflictul dintre Israel și SUA pe de o parte, și Iran, de cealaltă parte, s-a amplificat în ultimele ore, după ce Teheranul a efectuat tiruri cu rachete asupra unor baze americane din Orientul Mijlociu, în replică la loviturile americane din weekend asupra unor situri nucleare iraniene. Deși partea americană susține că rachetele iraniene nu și-au atins țintele, inclusiv liderii unor țări aliate au avertizat în privința riscului unei escaladări a violențelor în regiune.
„Spirala haosului trebuie să înceteze’, a declarat luni președintele francez Emmanuel Macron după atacul iranian asupra unei baze americane din Qatar. Reuters comentează într-un articol de luni că NATO a organizat un summit la Haga pentru a-l satisface pe președintele american Donald Trump cu un nou obiectiv de cheltuieli pentru apărare, însă acum reuniunea riscă să fie dominată de repercusiunile loviturilor sale militare asupra Iranului.
Bombardarea siturilor nucleare ale Iranului de către SUA în weekend face ca summitul să fie mai puțin predictibil decât și-ar dori secretarul general al NATO și alte state membre, comentează agenția de știri britanică, mai ales în condițiile în care se anticipa o ripostă a Iranului asupra bazelor americane din Orientul Mijlociu.
Autor
-
Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.
View all posts
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News