Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a avut luni seară o întâlnire cu mai multi finanțiști ai Partidului Național Liberal, care i-au cerut să găsească soluții pentru ca primarii să poată continua investițiile, indiferent de ce măsuri fiscale vor fi luate, au precizat surse politice pentru PS News.
Discuția dintre ministrul Finanțelor și finanțiștii PNL a avut loc, potrivit surselor citate, pe fondul unui curent întreținut de anumiți „specialiști” care ar lua în calcul blocarea fondurilor pe anumite zone până la sfârșitul anului.
„Marcel Boloș a adunat mai multe propuneri din partea finanțiștilor liberali și le-a promis că le va lua în calcul și că investițiile locale nu vor fi afectate”, au declarat surse politice pentru PS News.
De altfel, se pare că finanțiștii liberali au fost cei care i-au propus lui Marcel Boloș să dea OUG pentru majorarea redevențelor (taxelor pe exploatarea resurselor naturale) până la actualizarea cu inflația.
Așadar, proiectul este consecința discuțiilor din PNL, iar finanțiștii liberali au insistat pentru acest proiect pentru că măsura ar urma să aducă în plus la bugetul de stat aproximativ 2 miliarde de lei. E cu atât mai importat cu cât un astfel de demers, care va aduce mai mulți bani statului, nu a mai fost făcut din 2004.
Facem precizarea că, printre cele mai importante resurse naturale menționate, din punct de vedere bugetar, se numără petrolul și resursele minerale.
Ministrul Finanțelor spune că probabil va fi nevoie, în curând, de noi măsuri fiscale
Amintim că ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat luni că, fără pachetul de măsuri este foarte greu de asigurat o stabilitate a deficitului bugetar şi probabil va fi nevoie, în curând, de măsuri care să ne asigure încadrarea în ţinta de deficit de 5,5% din PIB. El a dat şi exemple, precizând că este vorba de acele cheltuieli de capital care sunt din alte surse decât fondurile externe nerambursabile, programele naţionale, de la săli de sport, de la cămine de cultură şi bazine de înot, care pot fi amânate şi pentru anul viitor.
„Aşa cum şi Comisia Europeană ne-a recomandat în luna iulie, credem noi că şi acum recomandările FMI vor converge spre acelaşi tip de măsuri, atât măsuri de natură fiscal-bugetară, care se găsesc în legea care acum este la CCR cât şi măsuri care privesc reducerea de cheltuieli publice precum şi cele de combatere a evaziunii fiscale”, a spus Marcel Boloş.
Ministrul de Finanţe a precizat că „fără pachetul de măsuri este foarte greu de asigurat o stabilitate a deficitului bugetar”.
„Probabil va fi nevoie, în curând, de măsuri care să ne asigure încadrarea în ţinta de deficit de 5,5% din PIB şi acestea privesc în general acele categorii de cheltuieli care în luna decembrie sunt cu un ritm fără precedent, acele cheltuieli pe care nu le putem controla şi care vin din zona ordonatorilor principali de credite”, a subliniat Boloş.
FMI estimează un deficit bugetar de 6% în acest an
Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 2,3% pentru România în acest an şi un deficit bugetar de 6% din PIB şi recomandă autorităţilor de la Bucureşti reforme adiţionale care să reprezinte 2% din PIB.
Într-o conferinţă de presă susţinută miercuri la Bucureşti, la finalul consultărilor în baza Articolului IV, şeful misiunii FMI pentru România, Kees Martijn, a precizat că pachetul fiscal adoptat recent de Guvern este un pas în direcţia potrivită, arătând însă că este nevoie şi de alte reforme.
„Alte reforme în ceea ce priveşte taxele sunt necesare pentru a creşte veniturile, eficienţa şi corectitudinea. O creştere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani”, subliniază FMI.
Potrivit sursei citate, pe termen mediu economia românească va ajunge la potenţialul de creştere de 3 – 3,25%, pe măsură ce consumul şi investiţiile susţinute de fondurile din PNRR rămân puternice.
Potrivit FMI, rata inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ţinta Băncii Naţionale a României.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
