PE SCURT:

• Statele Uniunii Europene au respins ideea propusă de Vladimir Putin ca fostul cancelar german Gerhard Schröder să intermedieze eventuale negocieri cu Moscova.

• Între timp, companiile germane Deutsche Telekom și Rheinmetall dezvoltă noi sisteme de apărare împotriva dronelor și acțiunilor de sabotaj.

• Marea Britanie încearcă o reapropiere de Uniunea Europeană sub presiunea crizei politice interne, după o serie de rezultate dezastruoase pentru Partidul Laburist la alegerile locale.

• Norvegia provoacă îngrijorare internațională după suspendarea finanțării pentru Programul ONU pentru Mediu, într-un moment delicat pentru negocierile globale privind poluarea cu plastic.

UNIUNEA EUROPEANĂ | MOSCOVA

Luni, guvernele europene au respins propunerea președintelui rus Vladimir Putin ca fostul cancelar german Gerhard Schröder să le reprezinte în eventualele negocieri viitoare cu Moscova privind securitatea continentului.

Putin a declarat sâmbătă că, în opinia sa, războiul din Ucraina se apropie de final și că ar fi dispus să negocieze noi acorduri de securitate pentru Europa, avându-l pe Schröder ca partener preferat, relatează Reuters.

Însă miniștrii de Externe ai Uniunii Europene, sosiți la o reuniune la Bruxelles, și-au exprimat scepticismul cu privire la faptul că Rusia ar fi pregătită să pună capăt războiului și să negocieze sincer privind pacea și securitatea Europei.

Aceștia au respins orice rol al lui Schröder, care a lucrat pentru companii de stat rusești și a cultivat o relație strânsă cu Putin.

BERLIN

Compania germană de telecomunicații Deutsche Telekom și firma din domeniul apărării Rheinmetall au declarat că dezvoltă ceea ce au numit un „scut de apărare” împotriva dronelor și a actelor de sabotaj.

Într-un comunicat de presă comun publicat luni, cele două companii au anunțat planuri de protejare a orașelor și a infrastructurii critice din întreaga Germanie. Acest anunț vine într-un moment în care țările din Europa au înregistrat, în ultimii ani, o creștere semnificativă a incursiunilor efectuate de drone neidentificate.

Rheinmetall a declarat că a existat o creștere constantă a „amenințărilor generate de sabotaj și de activitatea dronelor” din cauza situației geopolitice actuale.

Sistemul ar utiliza senzori pentru a detecta dronele și le-ar putea dezactiva folosind tehnologie de bruiaj sau drone de interceptare.

LONDRA

Keir Starmer s-a declarat dispus să renunțe la liniile sale roșii privind Brexit-ul la următoarele alegeri generale — în timp ce se luptă să-și salveze funcția de prim-ministru după o serie de alegeri locale dezastruoase și apeluri din partea propriului partid ca acesta să demisioneze în urma rezultatelor, conform POLITICO.

Într-un discurs provocator susținut luni, Starmer a declarat că va stabili o „nouă direcție pentru Marea Britanie” la viitorul summit al UE de la Bruxelles și va prezenta „o platformă pe care putem construi” legături mai strânse cu UE.

„Ultimul guvern s-a caracterizat prin deteriorarea relației noastre cu Europa. Acest guvern laburist se va caracteriza prin refacerea relației noastre cu Europa, prin plasarea Marii Britanii în centrul Europei, astfel încât să fim mai puternici din punct de vedere economic, comercial și al apărării”, a declarat el în fața unui public format din activiști și parlamentari laburiști.

 

OSLO

Norvegia, cel mai mare donator al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), a suspendat finanțarea acordată acestui organism înainte de adoptarea bugetului său revizuit, prevăzută pentru 12 mai, ceea ce stârnește îngrijorare în rândul statelor membre și al organizațiilor neguvernamentale.

Vestea ar putea avea o importanță semnificativă pentru negocierile deja dificile referitoare la tratatul privind plasticul, supravegheate de UNEP. Începând din 2022, țările se străduiesc să ajungă la un acord cu privire la modul de gestionare a volumului de plastic produs și utilizat, un subiect recunoscut pe scară largă ca fiind una dintre cele mai grave probleme de mediu ale epocii. Cu toate acestea, în ciuda a șase runde de discuții, nu se întrevede încă un acord, potrivit The Guardian.

Directorul executiv al UNEP, Inger Andersen, s-a întâlnit cu directorul general al Agenției Norvegiene pentru Cooperare în Dezvoltare (Norad) în penultima săptămână și a fost informat că „toate acordurile [de finanțare] sunt suspendate” în așteptarea deciziilor bugetare, potrivit unor surse.

Articolul Știri din capitalele Europei, 11 mai apare prima dată în PS News.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că negocierile cu Iranul ca sunt „foarte bune”. El a spus că Iranul va renunța la armele sale nucleare.

„Am avut negocieri foarte bune în ultimele 24 de ore și este foarte probabil să ajungem la o înțelegere… Iranul nu poate deține arme nucleare. Au fost de acord cu asta”, a declarat domnul Trump reporterilor din Biroul Oval. El a menționat că nu există un termen limită pentru acord.

„Acordul se va întâmpla, dar nu există niciodată un termen limită. Am avut discuții foarte bune în ultimele 24 de ore.”, a spus Trump.

Axios a relatat că SUA și Iranul sunt aproape de semnarea unui memorandum pentru a pune capăt conflictului. Acest document va servi drept bază pentru o nouă înțelegere de pace.

Partea americană așteaptă răspunsul Iranului la propunere în termen de 48 de ore, potrivit surselor publicației. Al Arabiya a relatat că Washingtonul și Teheranul au convenit asupra majorității prevederilor acordului.

Citește mai mult AICI.

Articolul Trump spune că negocierile cu Iranul sunt „foarte bune” și că un acord este aproape apare prima dată în PS News.

Cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Ucraina ar putea fi nevoită să accepte cedări teritoriale în cadrul unui eventual acord de pace cu Rusia, subliniind că acest lucru ar putea influența perspectivele de aderare la Uniunea Europeană.

Într-un discurs la liceul Carolus-Magnus-Gymnasium, Merz a menționat că, în contextul semnării unui acord de încetare a focului, anumite părți ale teritoriului ucrainean ar putea să nu mai fie sub suveranitate ucraineană.

El a sugerat că președintele Zelenski ar trebui să comunice acest lucru cetățenilor, oferind în același timp o viziune optimistă asupra integrării în Europa. Merz a avertizat că aderarea rapidă a Ucrainei la UE nu este realistă, având în vedere războiul în curs și necesitatea îndeplinirii criteriilor stricte de aderare.

Acesta a propus un statut de observator pentru Ucraina în instituțiile europene și integrarea graduală în structuri politice europene, în funcție de progresele în reformele necesare. De asemenea, Merz a menționat dificultățile legate de accesul Ucrainei la piața comunitară, sugerând un acces parțial inițial.

Citește mai mult AICI.

Articolul Friedrich Merz sugerează concesii teritoriale pentru Ucraina într-un posibil acord de pace cu Rusia apare prima dată în PS News.

Negocierile iraniano-americane menite să pună capăt războiului din Orientul Mijlociu au început sâmbătă la Islamabad, a anunţat premierul pakistanez, Shehbaz Sharif, care a primit cele două delegaţii separat, relatează AFP.

„În timp ce discuţiile de la Islamabad au început, prim-ministrul (…) s-a întâlnit cu JD Vance”, vicepreşedintele american care conduce delegaţia ţării sale, au anunţat într-un comunicat serviciile lui Sharif.

Înaintea discuţiilor, care se deschid într-un climat dificil de neîncredere şi ale căror agendă şi format – direct sau indirect – nu au fost precizate, prim-ministrul s-a întâlnit şi cu delegaţia iraniană.

„Salutând angajamentul celor două delegaţii de a dialoga în mod constructiv, prim-ministrul şi-a exprimat speranţa că aceste discuţii vor conduce la o pace durabilă în regiune”, transmite biroul lui Sharif.

Declanşat pe 28 februarie de o ofensivă israelo-americană împotriva Iranului, războiul a făcut mii de morţi, mai ales în Iran şi în Liban, şi zguduie economia mondială.

Întâlnirea a avut loc la hotelul Serena, potrivit televiziunii de stat iraniene. Iranul urma să decidă la finalul acesteia dacă va începe sau nu negocierile în cursul zilei, potrivit agenţiei de presă iraniene Fars.

În acelaşi hotel a sosit, în jurul orei 12:00 locale, JD Vance, la scurt timp după aterizarea sa la Islamabad, oraşul devenind a adevarată fantomă sub stricte măsuri de securitate. Vamce va conduce delegaţia americană din care fac parte şi emisarul special Steve Witkoff şi Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump.

Citeşte mai mult aici.

Articolul Negocierile dintre Iran şi Statele Unite au început la Islamabad apare prima dată în PS News.

Cinci șefi de informații europeni plasează negocierile de la Geneva într-o zonă de cinism strategic, nu de optimism diplomatic, subliniind că Rusia nu urmărește cu adevărat încheierea rapidă a războiului, ci menținerea presiunii militare și obținerea de relaxări de sancțiuni și afaceri bilaterale cu SUA, potrivit Reuters.

Evaluările celor cinci vin în timp ce Casa Albă susține că un acord este „reasonably close” și țintește finalizarea lui înainte de alegerile pentru Congresul american din noiembrie 2026. Această divergență reflectă metode diferite de evaluare a realității și priorități geopolitice distincte.

În timp ce Donald Trump vorbește despre un compromis „destul de aproape”, la Geneva rundele recente s au încheiat fără progrese pe dosarul teritorial, în special privind Donbasul, Kievul respingând cedări suplimentare și denunțând presiuni americane pentru flexibilitate.

Presa din România – de la HotNews la Radio România Actualități – subliniază aceeași disonanță: negociatori ca Rustem Umerov vorbesc despre discuții „dificile, dar substanțiale”, în timp ce președintele Volodimir Zelenski califică rezultatul drept „nesatisfăcător” și cere o implicare europeană directă pentru a echilibra tandemul Washington–Moscova.

În acest context, verdictul spionilor europeni – „Rusia nu caută pace, ci atingerea obiectivelor strategice neschimbate, de la schimbarea regimului de la Kiev la transformarea Ucrainei în zonă-tampon” – transformă negocierile actuale mai degrabă într-o bătălie de narațiuni și reziliență decât într-un proces de pace iminent.

Citește mai mult AICI.

Articolul Divergențe între Casa Albă și serviciile de informații europene privind negocierile de pace pentru Ucraina apare prima dată în PS News.

Europa trebuie să transmită Rusiei mesajul că „va ajuta Ucraina pe termen lung”, a opinat preşedintele Nicuşor Dan, aflat în vizită la Paris, într-un interviu acordat marţi franceinfoTV.

„Ceea ce este important acum este ca Ucraina să reziste. Este o ţară care are aceleaşi valori ca noi”, a subliniat Nicuşor Dan.

Preşedintele român, care a participat luni la discuţia din cadrul „Coaliţiei de Voinţă” iniţiată de Londra, a fost întrebat în special despre planul de pace american, iniţial foarte favorabil Rusiei, negociat în prezent între Washington şi Kiev.

„Este bine că se vorbeşte despre pace, dar nu sunt deloc optimist, chiar şi în acest moment, cu privire la faptul că Rusia doreşte pacea sau chiar un armistiţiu”, a declarat preşedintele român.

Nicuşor Dan şi-a exprimat îngrijirarea faţă de consecinţele pentru Europa şi pentru România ale unei eventuale înfrângeri a Ucrainei: „Vom deveni vecini cu Rusia, aşa că totul se va schimba”, a spus el în interviul de la franceinfo.

Totuşi, Nicuşor Dan, ales în mai în detrimentul unui candidat pro-rus, refuză deocamdată să ia în considerare trimiterea de trupe în Ucraina, chiar dacă „Rusia a spus că România nu este o ţară prietenă”, notează franceinfo.

„Este unul dintre lucrurile pe care nu le putem face”, a spus el, reamintind că România este, „la fel ca Polonia, una dintre rutele pentru toate ajutoarele militare şi civile” destinate Kievului.

Citește mai mult AICI.

Articolul Nicușor Dan: Este bine că se vorbește despre pace, dar nu cred că Rusia își dorește vreun armistițiu apare prima dată în PS News.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni, într-o conferință de presă, că Ucraina nu va ceda vreun teritoriu ca parte a unui acord de pace, întrucât legea țării nu permite acest lucru.

Liderul de la Kiev a declarat că Ucraina nu ia în considerare posibilitatea cedării vreunui teritoriu, întrucât acest lucru nu este permis de legislația țării, de dreptul internațional sau de principiile morale.

„Luăm în considerare cedarea vreunui teritoriu? Sincer să fiu, nu avem dreptul să facem acest lucru în conformitate cu legea – în conformitate cu legea Ucrainei, cu Constituția noastră sau cu dreptul internațional. Și nici nu avem dreptul moral să facem acest lucru”, a spus Zelenski, luni, într-o conferință de presă, notează Ukrainska Pravda.

Președintele ucrainean a mai subliniat faptul că Washingtonul caută în prezent soluții de compromis pentru a rezolva această situație, în timp ce Rusia face presiuni pentru ca Ucraina să cedeze, în cele din urmă, teritorii, ca parte a unui acord de pace.

Citește mai mult AICI.

Articolul Volodimir Zelenski: Ucraina nu va ceda teritorii ca parte a unui acord de pace apare prima dată în PS News.

Textul oficial al declaraţiei SUA – Ucraina, după negocierile de la Jeddah, a fost făcut public. „Statele Unite şi Ucraina au făcut paşi importanţi spre restabilirea păcii durabile”, se arată în documentul publicat de Reuters, potrivit News.ro. Principalele puncte ale documentului: armistițiu de 30 de zile, reluarea ajutorului american, schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina, precum și participarea Europei la negocierile de pace.

Prezentăm în continuare textul integral al declaraţiei comune SUA-Ucraina care a fost publicată după discuţiile bilaterale de la Jeddah, în Arabia Saudită: „La Jeddah, Arabia Saudită – sub ospitalitatea amabilă a prinţului moştenitor Mohammed bin Salman – Statele Unite şi Ucraina au făcut paşi importanţi spre restabilirea păcii durabile pentru Ucraina. Reprezentanţii ambelor naţiuni au lăudat curajul poporului ucrainean în apărarea naţiunii lor şi au convenit că acum este momentul să înceapă un proces către o pace durabilă. Delegaţia ucraineană a reiterat recunoştinţa puternică a poporului ucrainean faţă de preşedintele Trump, Congresul SUA şi poporul Statelor Unite pentru că au făcut posibile progrese semnificative către pace. Ucraina şi-a exprimat disponibilitatea de a accepta propunerea Statelor Unite de a adopta o încetare a focului imediată, provizorie, de 30 de zile, care poate fi prelungită de comun acord de către părţi şi care este supusă acceptării şi punerii în aplicare simultane de către Federaţia Rusă. Statele Unite vor comunica Rusiei că reciprocitatea rusă este cheia pentru obţinerea păcii. Statele Unite vor ridica imediat pauza privind schimbul de informaţii şi vor relua asistenţa de securitate pentru Ucraina. Delegaţiile au discutat, de asemenea, importanţa eforturilor de ajutor umanitar ca parte a procesului de pace, în special în timpul încetării focului menţionate anterior, inclusiv schimbul de prizonieri de război, eliberarea deţinuţilor civili şi întoarcerea copiilor ucraineni transferaţi forţat. Ambele delegaţii au convenit să îşi numească echipele de negociere şi să înceapă imediat negocierile pentru o pace durabilă care să asigure securitatea pe termen lung a Ucrainei. Statele Unite s-au angajat să discute aceste propuneri specifice cu reprezentanţii Rusiei. Delegaţia ucraineană a reiterat faptul că partenerii europeni vor fi implicaţi în procesul de pace. În cele din urmă, preşedinţii celor două ţări au convenit să încheie cât mai curând posibil un acord global pentru dezvoltarea resurselor minerale critice ale Ucrainei, pentru a extinde economia Ucrainei şi a garanta prosperitatea şi securitatea pe termen lung a Ucrainei”, se arată în documentul semnat la Jeddah și publicat pe pagina Departamentului de Stat al SUA.

Negocieri de 9 ore

Negocierile între americani şi ucraineni s-au încheiat la Jeddah după nouă ore de discuţii. Secretarul de Stat american Marco Rubio a anunţat, anunţă după încheierea negocierilor cu ucrainenii, că mingea se află acum în terenul Rusiei, pentru ca să accepte un armistiţiu în Ucraina.

„Ucraina a făcut un pas înainte. Sperăm ca ruşii să facă la fel”, a adăugat el.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a mulţumit trimişilor speciali americani la negocierile de marţi pentru discuţiile „constructive” în Arabia Saudită. Statele Unite „înţeleg argumentele” Ucrainei, salută Zelenski. El consideră că americanii este necesar acum „să convingă” Rusia să accepte un armistiţiu. Un diplomat rus declara marţi că un armistiţiu temporar ar fi „inacceptabil”. În urma încheierii negocierilor cu ucrainenii şi anunţurilor făcute de către cele două părţi marţi, problema este de-acum „cum” şi nu „dacă” Războiul din Ucraina trebuie să se încheie, a apreciat un comsilier al lui Donald Trump.

Citeste mai mult AICI

Articolul Textul oficial al declaraţiei de la Jeddah, după negocierile SUA – Ucraina apare prima dată în PS News.

Președintele american Donald Trump se comportă ca și când ar fi singurul jucător cu un as în mânecă la masa negocierilor de pace privind războiul din Ucraina, dar Bruxellesul are o armă secretă de 200 de miliarde de euro cu care ar putea schimba regulile jocului, potrivit Politico.

După ce a fost lăsată în afara discuțiilor dintre SUA și Rusia de luna aceasta legate de încheierea războiului din Ucraina, guvernele europene ar putea apela la „opțiunea nucleară”: confiscarea activelor băncii centrale a Rusiei care au fost înghețate după ce Moscova și-a lansat invazia în Ucraina, cu trei ani în urmă. Norocul face ca cea mai mare parte a acelor fonduri – în jur de 200 de miliarde de euro – să fie ținute de instituția financiară Euroclear de la Bruxelles. SUA dețin doar 5 miliarde de dolari din activele suverane ale Rusiei. Confiscarea activelor ar fi o opțiune drastică care, însă, ar garanta un loc de cinste pentru Europa la masa negocierilor, după ce țările europene au fost ignorate de SUA și Rusia în discuțiile organizate la Riad.

Citeste mai mult AICI

Articolul Arma secretă de 200 de miliarde de euro cu care Europa poate influența negocierile de pace cu Rusia apare prima dată în PS News.

Secretarul de stat Marco Rubio le-a spus diplomaților europeni într-o convorbire telefonică că administrația Trump nu intenționează să ajungă la un acord bilateral cu Rusia și apoi să impună condițiile sale Ucrainei și Europei, potrivit oficialilor europeni citați de The New York Times.

După întâlnirea cu negociatorii ruși pentru a discuta despre viitorul războiului din Ucraina, secretarul de stat Marco Rubio a semnalat o resetare dramatică a relațiilor cu Kremlinul, anunțând „oportunitățile incredibile care există în privința unui parteneriat cu rușii”.

Câteva ore mai târziu, însă, Rubio a încercat să ofere asigurări aliaților europeni că discuțiile nu reprezintă o abatere bruscă de la linia politică externă a SUA, așa cum mulți se temeau.

Mai degrabă, discuțiile din această săptămână din capitala Arabiei Saudite, Riad, au fost concepute ca un prim pas într-un proces, un test pentru a vedea dacă Kremlinul este serios în privința încheierii unei înțelegeri, a declarat dl Rubio într-o convorbire telefonică cu mai mulți diplomați europeni.

Declarațiile lui Rubio i-au nedumerit pe oficialii europeni în contextul unei aparente recalibrări a relației dintre Washington și Moscova.

Secretarul de stat american le-a spus europenilor că nu, administrația Trump nu intenționează să impună Ucrainei și Europei termenii niciunui acord bilateral cu Rusia, conform unui rezumat al convorbirii pregătit de oficialii europeni.

Nu, a spus el, administrația nu va ridica sancțiunile americane asupra Rusiei în absența unei schimbări notabile în comportamentul Moscovei, deși a lăsat ușa deschisă pentru relaxarea limitată unor sancțiuni dacă rușii încep să ia măsurile pe care administrația le urmărește.

Și da, a spus Rubio, administrația Trump a fost lămurită că Rusia ar putea încerca să folosească discuțiile pentru a genera diviziune în Occident sau pentru a-și atenua izolarea pe scena internațională, potrivit unui rezumat al convorbirii cu oficialul american pregătit de oficialii europeni.

Departamentul de Stat nu a făcut comentarii privind discuția lui Marco Rubio cu europenii.

Miercuri, președintele Franței, Emmanuel Macron, a convocat o a doua reuniune de urgență la Paris pentru a elabora o strategie pe fondul temerilor tot mai mari că Statele Unite își vor abandona rolul deținut în ultimele decenii în asigurarea securității europene.

După ani de zile în care s-a străduit să izoleze Kremlinul în urma invaziei Ucrainei din februarie 2022, Casa Albă pare să schimbe scenariul în timpul mandatului lui Trump.

În cele 24 de ore de la încheierea reuniunii de la Riad, președintele american a făcut o serie de cereri și declarații false care păreau să îmbrățișeze viziunea asupra lumii a președintelui Rusiei, Vladimir Putin, în timp ce învinuia Ucraina pentru război.

El l-a numit dictator pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și a declarat în mod fals că administrația de la Kiev a păcălit cumva Statele Unite să îl sprijine într-un război pe care liderii ucraineni l-au început.

De asemenea, a luat în derâdere plângerile ucrainenilor cu privire la faptul că țara lor, care a sacrificat zeci de mii de vieți pentru a-și păstra independența, a fost exclusă din negocierile privind viitorul său.

„Am auzit că sunt supărați că nu au un loc”, a declarat dl Trump marți, vorbind cu reporterii la Mar-a-Lago, proprietatea sa din Florida. „Doar un negociator mediocru ar fi putut rezolva acest lucru cu ani în urmă fără, cred eu, fără a pierde mult teren, foarte puțin teren. Fără pierderea vreunei vieți”.

În niciun moment Trump nu l-a criticat pe Putin, care, de fapt, a început războiul prin invadarea Ucrainei.

După ce s-a întâlnit marți cu oficiali ruși timp de peste patru ore la Riad, Rubio a oferit public puține detalii despre ceea ce s-a realizat în timpul discuțiilor. El a declarat că Rusia și Statele Unite au convenit să lucreze la un acord de pace pentru Ucraina, lăudându-l pe Donald Trump drept „singurul lider din lume” care ar fi putut realiza o astfel de apropiere între adversari de lungă durată.

Unul dintre partenerii săi din delegația americană, Steve Witkoff, emisarul pentru Orientul Mijlociu și un prieten vechi al dlui Trump, a descris întâlnirea ca fiind „pozitivă, optimistă, constructivă”.

Mesajul lui Rubio transmis către oficiali din Marea Britanie, Franța, Germania și Italia după întâlnirea de la Riad a fost mai nuanțat și mai conciliant, potrivit rezumatului convorbirii.

O parte a mesajului a fost dedicată explicațiilor referitoare la motivele pentru care ucrainenii și europenii nu au fost incluși în discuții.

Rubio a spus că nu a fost din cauză că Statele Unite își marginalizează aliații, așa cum ar fi sugerat remarcile președinteluiTrump. Mai degrabă, a spus el, o mare parte a conversației s-a axat pe probleme bilaterale între Statele Unite și Rusia. Aceasta a inclus deschiderea unei discuții privind ridicarea restricțiilor asupra ambasadelor lor, care au fost efectiv închise în ambele țări din cauza numeroșilor diplomați care au fost expulzați.

Negocierile dintre oficialii americani și ruși cu privire la eliminarea acestor restricții diplomatice ar servi ca un prim test al intențiilor Rusiei, a explicat Rubio. Eșecul negocierilor privind ambasadele, a spus el, ar arăta că Kremlinul nu este serios în ceea ce privește negocierea încheierii războiului din Ucraina.

Marco Rubio le-a spus europenilor că nu poate spune, pe baza acestei singure întâlniri, dacă rușii sunt serioși în privința încheierii unui acord. Dar a spus că aceștia au dat suficiente indicii că ar putea fi serioși pentru a justifica continuarea discuțiilor.

Negocierile dintre oficialii americani și ruși cu privire la eliminarea acestor restricții diplomatice ar servi ca un prim test al intențiilor Rusiei, a explicat dl Rubio. Eșecul negocierilor privind ambasadele, a spus el, ar arăta că Kremlinul nu este serios în ceea ce privește negocierea încheierii războiului din Ucraina.

Rubio le-a spus europenilor că nu poate spune, pe baza acestei singure întâlniri, dacă rușii sunt serioși în privința încheierii unui acord. Dar a spus că aceștia au dat suficiente indicii că ar putea fi serioși pentru a justifica continuarea discuțiilor.

Secretarul de stat american a încheiat convorbirea, conform rezumatului, promițând că va informa aliații Americii și îndemnând la unitate.

Citește mai mult AICI

Articolul Trump nu intenționează să ajungă la un acord bilateral cu Rusia și apoi să impună condițiile sale Ucrainei și Europei apare prima dată în PS News.