Pe 16 ianuarie, președintele francez, Emmanuel Macron, a anunțat că va trimite încă 40 de rachete de croazieră Scalp cu rază lungă de acțiune în Ucraina. Mai târziu, în aceeași zi, Rusia a bombardat Harkov, în nord-estul Ucrainei, susținând că acolo ar fi fost mercenari francezi. Aceștia au furnizat și o listă de nume despre care armata franceză spune că este falsă. La scurt timp după aceea, francezii au descoperit 193 de site-uri web create pentru a submina sprijinul public pentru Ucraina în Franța (precum și în Germania și Polonia), gestionate de o firmă rusească cu sediul în Crimeea. Câteva zile mai târziu, Sébastien Lecornu, ministrul francez al Apărării, a declarat că operatorii ruși de trafic aerian au amenințat că un avion francez care patrula deasupra Mării Negre va fi doborât, scrie The Economist.
În ultimele luni, Franța a descoperit o campanie rusească intensificată pentru a semăna diviziune, a discredita țara și a-i testa armata. Serviciile de securitate rusești, spun surse franceze, au ordonat afișarea stelei lui David pe pereții din Paris în octombrie anul trecut, pentru a stârni tensiuni inter-religioase. În martie, atacuri cibernetice au doborât pentru scurt timp unele dintre site-urile guvernului francez, iar hackerii au sustras date de la agenția sa de ocupare a forței de muncă. Cu ajutorul susținătorilor Rusiei din Franța, ferme de roboți ruși au alimentat povești înfricoșătoare despre ploșnițele din Paris, au folosit un reportaj de știri francez fals pentru a fabrica un presupus atentat la viața lui Macron și au răspândit zvonuri false și josnice despre soția sa, Brigitte.
Acest atac sistematic, spun cei apropiați președintelui, stă la baza unei schimbări care continuă să îi nedumerească pe mulți observatori: transformarea lui Macron dintr-un lider care a căutat să dialogheze cu președintele rus, Vladimir Putin, într-una dintre cele mai dure voci din Europa. Președintele care odată îi îndemna pe aliați să nu „umilească” Rusia a cerut acum înfrângerea Rusiei, i-a îndemnat pe aliați să nu fie „lași” și a avertizat că o victorie a Rusiei ar însemna „sfârșitul securității europene”. Macron nu a mai vorbit cu Putin din septembrie 2022. La 26 februarie, acesta a refuzat să excludă trimiterea de forțe terestre pentru a ajuta Ucraina.
Ce explică această schimbare? La o primă privire, spune Bruno Tertrais de la think-tank-ul francez Institutul Montaigne, Macron a fost „asaltat de realitate”. Putin l-a mințit și l-a manipulat. Acțiunea diplomatică a președintelui francez de dinainte de război a fost un eșec, chiar dacă știa la momentul respectiv că este foarte riscantă. Asasinarea lui Alexei Navalny în februarie a servit ca un nou șoc. După cum a declarat un fost ministru pentru Le Monde, Macron a fost „radicalizat de dezamăgire”.
Dificultățile Ucrainei pe teren, precum și perspectiva unei alte președinții a lui Donald Trump, au făcut ca o poziție dură față de Rusia să fie mai urgentă. Acest lucru vine într-un moment în care Macron a tras deja concluzia, într-un discurs ținut la Bratislava în luna mai a anului trecut, că aducerea Ucrainei atât în Uniunea Europeană, cât și în NATO ar consolida de fapt ambiția sa pentru apărarea colectivă europeană, și nu ar dilua-o.
„Timp de decenii, Franța a crezut că, atunci când vine vorba de Europa, este mai bine să se mențină la dimensiuni mai mici”, scrie Célia Belin, de la Consiliul European pentru Relații Externe, în revista americană Foreign Affairs. Agresiunea rusă, notează aceasta, a schimbat situația în favoarea unei Uniuni Europene mai largi. Un angajament de securitate pe zece ani al Franței față de Ucraina este acum înrădăcinat într-un acord bilateral, semnat de Macron și Volodimir Zelenski în februarie. Acesta are o valoare de 3 miliarde de euro în 2024 și include o promisiune franceză de a sprijini intrarea Ucrainei în NATO.
Scepticii încă pun la îndoială sinceritatea schimbării de poziție a lui Macron, amintind de eforturile franceze de a limita exporturile agricole ucrainene. Cuvintele frumoase sunt un lucru, acțiunile concrete sunt altceva. Cifrele de la Institutul Kiel din Germania sugerează că ajutorul militar bilateral francez reprezintă o mică parte din cel german, deși ultimele cifre se referă doar la jumătatea lunii ianuarie. Cu un deficit bugetar în 2023 de 5,5% din PIB, Franța este lipsită de bani, armata sa are puțin echipament la dispoziție, iar industria sa se străduiește să producă lucruri mult mai repede.
Alții resping poziția dură a lui Macron ca fiind electorală, menită să distingă geopolitica sa de cea a lui Marine Le Pen, al cărei partid, Adunarea Națională (RN), a fost finanțat cândva de o bancă rusească. Deși aceasta este într-adevăr o temă de campanie, eficacitatea sa este îndoielnică. RN pare să îi doboare partidul la scrutinul pentru Parlamentul European din iunie. Ideea de a trimite forțe terestre în Ucraina este profund nepopulară în Franța.
Este demn de remarcat faptul că întoarcerea la față a lui Macron a obținut cea mai mare aprobare din partea segmentelor estice ale Europei, cândva sceptice. „Cred că este autentică”, spune Nicu Popescu, fost ministru de Externe al Republicii Moldova. Macron susține ideea Estoniei de a face împrumuturi comune din partea UE pentru a plăti armamentul destinat Ucrainei, o idee care este detestată în Germania.
Diplomații francezi au întocmit recent scenarii alarmante cu privire la implicațiile unei victorii rusești. Emmanuel Macron, spune o sursă militară franceză, nu mai are îndoieli cu privire la ambițiile expansioniste ale Moscovei. Dacă Rusia câștigă, a declarat președintele luna trecută, Putin nu se va opri la Ucraina. Acum, președintele francez trebuie să acționeze în conformitate cu noua sa percepție a situației.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
