Thierry Breton, comisarul european care făcea prea multe

Sursa foto: X/ Thierry Breton

Thierry Breton, deţinătorul unui portofoliu vast, s-a impus ca o figură centrală a Comisei Europene (CE), busculând obiceiurile într-un univers tăcut, până când a sucombat jocurilor politice pe care le-a făcut împotriva preşedintei Ursula von der Leyen, relatează AFP.

La Bruxelles, comisarul Pieţei Interne se afla pe toate fronturile. Arhitectul relansării industriei europene, Thierry Breton s-a făcut cunoscut marelui public mai ales prin lupta împotriva abuzurilor giganţilor digitali, printr-un stil de şef atipic şi foarte politic.

La numirea sa în 2019, el pleca de la conducerea grupului francez de tehnologii Atos şi devenea primul mare şef de întreprindere care debarca în universul cizelat al Comisiei Europene. Foarte prezent în presă, abil pe reţele de socializare, el caută lumina reflectoarelor şi îşi cultivă imaginea de perturbator care iese din rând.

Îi place să facă politică şi să scoată mânuşile de box, uneori inclusiv împotriva colegilor săi. Începe încă o luptă în primăvară, când o atacă piublic pe preşedinta Ursula von der Leyen care, acuză el, i-ar fi cerut capul lui Emmanuel Macron.

Comisarul francez a acuzat în mod public etica lui von der Leyen, după nominalizarea la sfârşitul lui ianuarie a unui emisar însărcinat cu întreprinderile mici şi mijlocii (IMM), un post bine plătit în Comisie.

Postul a fost atribuit eurodeputatului german din Partidul Popular European (PPE, drepta) Markus Pieper, cu câteva săptămâni înaintea unui Congres la Bucureşti, la începutul lui martie, la care PPE anunţa că o susţine un al doilea mandat al lui von der Leyen.

Polemica, în plină campanie în vederea alegerilor europene din iunie, a condus până la urmă la retragerea lui Pieper, fără să o afecteze pe conducătoarea germană, realeasă în iule la şefia Comisiei.

În iulie 2023, Thierry Breton a luptat împotriva comisarului însărcinat cu Concurenţa Margrethe Vestager. În urma unei polemici aprinse, a determinat-o pe daneză să renunţe la recrutarea unei americance într-un post-cheie în reglementarea domeniului digital în UE. Însă o ”zgârie” în treacăt şi pe von der Leyen, care a aprobat această alegere.

Thierry Breton a fost însă mult timp un apropiat al preşedintei.

Însărcinat cu domeniul digital, el conduce anchete împotriva X (fostul Twitter), Meta (Facebook, Instagram) şi TikTok, cu privire la presupuse difuzări de ”informaţii false” şi ”discursul urii”.

Pe reţele de socializare, el îl interpelează direct pe Elon Musk, care-i răspunde cu aceeaşi monedă. Cei doi, care s-au întâlnit în mai multe rânduri, par mai întâi să se aprecieze, însă multiplicarea anchetelor împotriva X în UE îi conduse la schimburi publice de replici tot mai ostile.

Legislaţiile – DSA şi DMA – vizând să pună cu botul pe labe giganţii digitali Amazon, Apple, Google sau Meta sunt una dintre principalele fapte de arme ale lui Thierry Breton.

El este artizanul acestor două texte care impun noi obligaţii şi interdicţii în vederea opririi abuzurilor de poziţie dominantă şi permiterea difuzării unor conţinuturi ilegale. ”Internetul nu poate rămâne un Far West”, explică noul şerif al webului.

Avocat al unei UE suverane, el încarnează ambiţia Bătrânului Continent de a-şi apăra mai bine interesele împotriva Chinei şi Statelor Unite, o idee franceză care creşte, pe fondul dezordinii politice mondiale.

Inginerul în vârstă de 69 de ani nu este cel mai bun orator. Comisarul cu părul vâlvoi este uneori luat peste picior din cauza lungimii luărilor sale cu cuvânt, în care numeroase idei se pot agita dezordonat.

Însă fostul patron al unor grupuri franceze din domeniul tehnologiei – Bull, Thomson Multimédia, France Telecom, Atos – este în elementul său atunci când vorbeşte despre domeniul digital şi industrie. Cu un ghem de materiale semiconductoare într-o mână, se poate lansa în explicaţii tehnice lungi despre cipurile electronice.

Fostl profesor de guvernanţa întreprinderilor la Harvard, autorul mai multor romane de anticipaţie şi eseuri de science-fiction, bate platourile de televiziune şi se face indispensabil.

În februarie 2021, în plină criză covid-19, UE este aspru atacată. Ea încă îşi mai aşteaptă vaccinurile pe când Statele Unite şi Regatul Unit post-Brexit reuşesc să şi le livreze, o mană pentru eurosceptici.

În rândul Celor 27 creşte nerăbdarea şi tentaţia de abandona solidaritatea europeană pentru a o face pe cavalerul singuratic. Ursula von der Leyen îl numeşte pe Breton la conducerea unei „task force” însărcinate cu acest dosar.

Cunoaşterea sa a întreprinderilor se dovedeşte atunci preţioasă. Prin vizite în fabrici, dialog cu patronii industriei farmaceutice, împotriva americanilor care blochează componente-cheie, el agită ameninţarea retorsiunii, în pofifa reticenţei atlantiştilor.

În câteva luni, producţia creşte, UE iese din criză, iar comisarul Pieţei Interne iese întărit.

Un aprig apărător al domeniului nuclear, oficialul francez a contribuit la reabilitatea, la Bruxelles, a acestei filiere pe care influenţa germană a reuşit să o marginalizeze.

Citește mai mult AICI

 

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: