Summitul de urgență organizat ieri la Paris de președintele francez Emmanuel Macron a avut drept scop principal coordonarea răspunsului european la războiul din Ucraina, în special în contextul negocierilor directe dintre Statele Unite și Rusia și a faptului că administrația de la Washington pare să-i fi exclus pe europeni de la masa negocierilor de pace. Întâlnirea a avut loc într-un moment crucial pentru securitatea europeană, întrucât sprijinul american devine tot mai incert, iar liderii europeni trebuie să își redefinească pozițiile strategice cât mai rapid. Astel, summitul a scos în evidențiă trei concluzii majore.
-
Garanțiile de securitate pentru Ucraina sunt esențiale pentru pacea durabilă în Europa
Una dintre principalele teme ale summitului a fost acordarea de garanții de securitate pentru Ucraina. Liderii europeni au convenit că orice armistițiu care nu este susținut de un acord de securitate solid ar putea duce la o nouă escaladare a conflictului, permițând Rusiei să-și regrupeze forțele și să lanseze noi atacuri în viitor.
De ce este important acest lucru? Liderii UE consideră că, fără o protecție adecvată, Ucraina rămâne vulnerabilă la o nouă agresiune rusă. Prin extensie, securitatea întregii Europe ar fi în pericol în cazul reluării ostilităților în Ucraina după un acord de pace.
În prezent, Uniunea Europeană lucrează la măsuri concrete, care pot include sprijin militar sporit și asistență financiară pe termen lung. Un oficial european a subliniat că orice garanție trebuie să fie coordonată cu sprijinul Statelor Unite, ceea ce rămâne incert din cauza alegerilor prezidențiale americane.
Această poziție a fost susținută și de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a afirmat că „securitatea europeană se află într-un punct de cotitură”, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru sprijinirea Ucrainei.
-
Dezacorduri privind trimiterea de trupe europene în Ucraina
O altă temă importantă a fost posibilitatea trimiterii de trupe europene în Ucraina pentru a asigura stabilitatea și a descuraja noi agresiuni. Această idee a fost susținută de unele state, dar a generat și opoziție fermă din partea altor lideri.
Aici s-au evidențiat mai multe poziții divergente, neexistând un consens pe temă. Marea Britanie, prin vocea premierului Keir Starmer, s-a declarat deschisă la ideea trimiterii de trupe în cadrul unui eventual acord de pace. Starmer a subliniat că un „backstop” american este esențial pentru succesul unei astfel de inițiative. Pe de altă parte, Germania, prin cancelarul Olaf Scholz, a respins ideea, considerând că este „complet prematură” și „extrem de nepotrivită” în actualul context al războiului activ.
Franța a evitat să adopte o poziție clară, însă președintele Macron a subliniat necesitatea unei „acțiuni colective puternice” pentru a susține Ucraina.
Deși nu s-a ajuns la un acord privind trimiterea de trupe, această dezbatere arată o schimbare semnificativă în poziția Europei, care ia în calcul o implicare militară mai directă decât în trecut. Europenii își dau seama treptat că angajamentul Statelor Unite pentru articolul 5 al NATO ar putea fi problematic în cazul unui atac al Rusiei, ceea ce înseamnă că trebuie să se bazeze mai mult pe ei înșiși pentru apărare decât pe Statele Unite.
-
Europa trebuie să își consolideze capacitățile de apărare și să își asume un rol mai activ în securitatea proprie
Summitul a scos în evidență o realitate geopolitică dificilă pentru Europa: dependența de sprijinul SUA pentru securitatea sa devine din ce în ce mai riscantă. În contextul alegerilor prezidențiale din SUA și a unei posibile reduceri a angajamentului american, liderii europeni au subliniat necesitatea unui efort concertat pentru consolidarea capacităților de apărare ale UE.
Europenii au venit cu câteva propuneri de măsuri pentru consolidarea apărării europene. În primul rând, majoritatea liderilor de pe Continent consideră esențială creșterea investițiilor în industria de apărare europeană. În al doilea rând europenii iau în calcul rearea unor mecanisme comune de răspuns rapid în cazul unor amenințări externe. Nu în ultimul rând, europenii recunosc că trebuie să-și reducă dependența de Statele Unite prin dezvoltarea unor strategii autonome de securitate.
Summitul de la Paris a fost un semnal clar că Europa nu își mai poate permite să fie un actor pasiv în materie de securitate și trebuie să își asume un rol mai activ în garantarea stabilității regionale. De asemenea, summitul a arătat că Europa este conștientă de necesitatea unei mai mari autonomii strategice, dar statele de pe Continent încă se confruntă cu dificultăți în găsirea unui consens. Deși sprijinul pentru Ucraina rămâne puternic, dezacordurile privind trimiterea de trupe și strategiile pe termen lung demonstrează că UE trebuie să își clarifice rapid prioritățile pentru a evita o criză de securitate.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
