Fondul Monetar Internațional a trimis o delegație la București în perioada 25 septembrie – 4 octombrie cu obiectivul de a realiza o evaluare a economiei naționale. Astfel de vizite au loc anual în satele membre ale Fondului. La finalul acestei vizite au fost formulate mai multe concluzii prin vocea șefului delegației Jan Kees Martjin. Iată care sunt cele mai importante.
Țintele de deficit
Guvernul României a construit inițial bugetul pe anul 2023 având o țintă de deficit bugetar de 4,4% din PIB. Doar că multiple evenimente care au avut loc pe parcursul anului, în special consecințele economice ale războiului din Ucraina și prețurile la energie și carburanți, au dat peste cap calculele Guvernului. Acum Executivul de la București se așteaptă la un deficit de 5,5% la sfârșitul anului. Liderii din Guvern au avut întâlniri și cu reprezentanții Comisiei Europene, astfel încât fondurile să nu fie afectate de această modificare a deficitului bugetar.
Concluziile FMI sunt ceva mai pesimiste, dar apropiate de cele ale Guvernului. Fondul estimează că deficitul va ajunge la 6% din PIB la sfârșitul anului, cu 0,5% mai mare decât în estimările Guvernului. Totodată, pentru 2024 se preconizează o scădere a deficitului bugetar în jurul cifrei de 5%. Reprezentanții FMI laudă pachetul fiscal propus de Guvernu, dar spun că este nevoie și de alte reforme
„Recentul adoptat pachet fiscal este un pas în direcția potrivită, dar este nevoie de alte reforme. Deficitul fiscal inițial pentru 2023, de 4,4%, va fi depășit iar noi prognozăm un deficit de 6% din PIB. Noul pachet fiscal va îmbunătăți finanțele publice în 2024 și în anii următori cu aproximativ 1% din PIB, ceea ce va duce la un deficit de puțin peste 5% din PIB în 2024”, a spus Jan Kees Martjin.
Creșterea economică depinde de consolidarea fiscală
Inflația din țară are un rol crucial în creșterea economică, observă FMI. În acest an era preconizată o creștere economică de 2,3% din PIB, pe fondul investițiilor și a consumului. FMI spune că se poate ajunge la o creștere de 3%, dar acest proces va fi lent și va fi dependent de consolidarea fiscală și scăderea inflației. La rândul ei inflația poate fi ținută în frâu prin politici monetare dure din partea Băncii Centrale, mai exact prin scumpirea dobânzii de referință care are însă efecte în lanț la nivelul societății, cel mai evident fiind scumpirea creditelor. În ultimul an BNR a scumpit treptat dobânda de referință ajungând acum la 7%. Este de așteptat ca aceasta să rămâne la acest nivel până la finele lui 2023.
Reprezentanții FMI au avertizat asupra tentației unei ingerințe prea mari a statului în economie. Guvernul nu ar trebui să intervină pentru a controla prețurile, chiar dacă acest lucru se face cu intanția de reduce inflația. Intervenția statului pe zona de prețuri afectează oferta, iar acest lucru generează efecte de spillover în economie, ducând la creșterea altor prețuri
„Angajamentul BNR de a menține rata dobânzii este potrivit. Privind în perspectivă, angajamentul public al BNR de a menține ratele la un nivel scăzut până în 2023 este adecvat, având în vedere inflația de bază încă ridicată și riscurile de creștere a salariilor. O relaxare a politicii monetare ar trebui să aștepte până când inflația de bază se află pe o traiectorie descendentă fermă, astfel încât intervalul țintă să fie clar accesibil. Pe de altă parte, controlul guvernamental al prețurilor pentru produsele alimentare nu este un instrument adecvat pentru reducerea inflației, deoarece poate comprima oferta și poate crește prețurile altor bunuri”, arată reprezentanții FMI
Fiscalitate și taxe
În fine, la capitolul fiscalitate și taxe, reprezentanții FMI au criticat taxa de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii, despre care susține că reprezintă o povară suplimentară.
Aceștia mai spun că majorarea impozitului pe microîntreprinderi va crește veniturile fiscale, însă, pentru a elimina cu adevărat aceste lipsuri, pragul de înregistrare ca microîntreprindere ar trebui să fie redus în continuare. În plus, TVA-ul ar trebui raționalizat, impozitul pe proprietate reformat, iar scutirile și privilegiile eliminate. Se cere și mai multă predictibilitate pe zona de fiscalitate.
”Majorarea impozitului pe microîntreprinderi va crește veniturile fiscale; însă, pentru a elimina cu adevărat aceste lipsuri, pragul de înregistrare ca microîntreprindere ar trebui să fie redus în continuare. În plus, impozitele pe cifra de afaceri aplicate băncilor și marilor întreprinderi reprezintă o povară inechitabilă pentru întreprinderile cu marje reduse și pot slăbi și mai mult intermedierea financiară.
Politica fiscală trebuie să fie bine planificată și comunicată în mod clar pentru a asigura predictibilitatea pentru gospodării și întreprinderi. Modificările fiscale ad-hoc ca răspuns la nevoi fiscale urgente creează incertitudine și subminează capacitatea de planificare”, mai notează reprezentanții FMI.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
