În perioada 15-18 decembrie 2025, Parlamentul European s-a reunit în ultima sesiune plenară la Strasbourg pentru a dezbate și vota o serie de teme de interes major pentru Uniunea Europeană și partenerii săi. Sesiunea plenară este cea mai importantă etapă a procesului decizional european, în care toți europarlamentarii se reunesc pentru a discuta, modifica și adopta legislația UE, precum și pentru a adopta poziții oficiale pe teme esențiale.
Printre subiectele principale s-au regăsit simplificarea raportării privind durabilitatea și a obligațiilor de diligență, norme mai simple și un sprijin mai mare pentru fermieri, eliminarea treptată a importurilor de gaze din Rusia, precum și eliminarea frontierelor interne pentru deplasările de trupe și echipament militar în Uniunea Europeană și prin modernizarea rețelelor feroviare și rutiere, a tunelurilor și podurilor.
Premiul Saharov 2025
Președinta Metsola le-a acordat Premiul Saharov 2025 reprezentanților celor doi jurnaliști încarcerați în Belarus și în Georgia, în cadrul unei ceremonii organizate marți la Strasbourg.
Ceremonia de decernare a Premiului Saharov 2025 pentru libertatea de gândire a avut loc pe 16 decembrie la Strasbourg. Cu această ocazie, Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European, a declarat: „Sunt mândră să acord Premiul Saharov din acest an jurnaliștilor Andrzej Poczobut și Mzia Amaglobeli, ca recunoaștere a luptei lor pline de curaj pentru libertatea de exprimare și viitorul democratic al Belarusului și Georgiei. Parlamentul își exprimă solidaritatea cu Mzia și Andrzej și solicită eliberarea lor imediată din închisoare – pentru că dezvăluirea adevărului în fața celor aflați la putere nu trebuie să fie niciodată o crimă”.
Simplificarea raportării privind durabilitatea și a obligațiilor de diligență
PE a aprobat marți un acord provizoriu între eurodeputați și guvernele UE pentru actualizarea raportării privind durabilitatea și a normelor de diligență necesară aplicabile companiilor. Normele revizuite se vor aplica unui număr mai mic de companii și vor elimina unele obligații ale acestora, întărind, astfel, competitivitatea Uniunii Europene.
Simplificarea raportării privind durabilitatea
Doar companiile din Uniune cu o medie de peste 1 000 de angajați și o cifră de afaceri anuală netă de peste 450 de milioane de euro vor trebui să întocmească rapoarte sociale și de mediu. Normele se aplică și companiilor din afara Uniunii care au o cifră de afaceri netă în Uniune de peste 450 de milioane de euro, precum și filialelor și sucursalelor acestora care au o cifră de afaceri de peste 200 de milioane de euro în UE.
Cerințele de raportare vor fi simplificate în mod semnificativ, iar raportarea sectorială devine voluntară. Colegiuitorii s-au asigurat că firmele obligate să prezinte rapoarte privind durabilitatea nu vor delega această sarcină partenerilor lor comerciali mai mici. Companiile cu mai puțin de 1 000 de angajați nu vor trebui să transmită partenerilor lor comerciali mai mari alte informații decât cele incluse în standardele de raportare voluntară. Pentru a ușura respectarea obligațiilor, Comisia Europeană va crea un portal digital care să ofere acces la șabloane și orientări privind cerințele de raportare de la nivel european și național.
Obligațiile de diligență ale corporațiilor foarte mari
Mai puține companii vor avea obligația de a derula un proces de diligență necesară, care analizează cum și-ar putea reduce impactul negativ asupra oamenilor și a planetei. Potrivit normelor revizuite, aceste obligații vor reveni doar companiilor mari din Uniunea Europeană, cu peste 5 000 de angajați și o cifră de afaceri anuală netă de peste 1,5 miliarde de euro, precum și companiilor din afara Uniunii a căror cifră de afaceri realizată în Uniune depășește același prag. Aceste companii vor trebui să realizeze studii preliminare pentru a identifica riscurile din lanțul lor de activități și ar trebui să ceară informații de la partenerii lor de afaceri cu mai puțin de 5 000 de angajați doar dacă informațiile pentru realizarea evaluărilor aprofundate nu pot fi obținute în alt mod.
Planurile de tranziție care să asigure că modelul de afaceri al unei companii este compatibil cu tranziția nu vor mai fi obligatorii. Companiile vor fi responsabile la nivel național dacă nu aplică normele în mod corect și pot fi amendate cu până la 3 % din cifra de afaceri netă pe care o realizează la nivel mondial. Directiva privind diligența necesară se va aplica începând cu 26 iulie 2029 pentru toate companiile cuprinse în domeniul său de aplicare.
Norme mai simple și un sprijin mai mare pentru fermieri
Eurodeputații au adoptat marți noi norme care introduc mai multă flexibilitate și sprijin pentru fermieri privind respectarea politicii agricole comune (PAC) a UE. Acordul preliminar, la care au ajuns negociatorii Parlamentului și ai Consiliului pe 10 noiembrie 2025, a fost adoptat cu 629 voturi pentru, 17 împotrivă și 16 abțineri.
Colegiuitorii au convenit că fermele mici pot primi un sprijin financiar anual de până la 3 000 EUR, în loc de suma inițială de 2 500 EUR propusă de Comisie, și o nouă plată unică suplimentară pentru dezvoltarea întreprinderilor de până la 75 000 EUR, în creștere față de suma de 50 000 EUR propusă anterior. Pentru a contribui la conservarea biodiversității și pentru a scuti fermierii de sarcina costisitoare și intensivă de a-și ara terenurile, noile norme asigură faptul că terenurile considerate drept arabile începând cu 1 ianuarie 2026 își vor păstra această clasificare, chiar dacă nu au fost arate, grăpate sau reînsămânțate.
Pentru fermierii certificați ca practicând agricultura ecologică se va considera în mod automat că îndeplinesc cerințele standardelor privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) pentru părțile fermelor lor care practică deja sau sunt în curs de a fi transformate în agricultură ecologică. Statelor membre li se va permite să limiteze această simplificare în cazul în care controalele ar crea o sarcină administrativă ridicată.
Inspecțiile vor avea loc în conformitate cu așa-numitul principiu „doar o singură dată”, astfel încât fermierii nu vor trebui să aibă mai mult de un control oficial la fața locului într-un anumit an.
Uniunea Europeană va elimina treptat importurile de gaze din Rusia
Eurodeputații au aprobat interzicerea treptată a importurilor de gaze naturale prin gazoducte și de gaze naturale lichefiate începând cu 2026. Noua lege adoptată miercuri va garanta că securitatea energetică a Uniunii nu va fi folosită drept armă de către Federația Rusă.
Gazul natural lichefiat (GNL) rusesc de pe piața la vedere va fi interzis la nivelul Uniunii odată cu intrarea în vigoare a regulamentului la începutul anului viitor, în timp ce importurile de gaze prin gazoducte vor fi eliminate treptat până pe 30 septembrie 2027. Noul act legislativ stabilește și o serie de sancțiuni pe care statele membre le vor impune operatorilor care încalcă prevederile.
Pregătiri pentru interzicerea importurilor de petrol
La negocierile cu președinția daneză a Consiliului Uniunii Europene, deputații europeni au insistat ca toate importurile de petrol din Rusia să fie interzise. De asemenea, au obținut angajamentul Comisiei de a prezenta un text legislativ în acest sens la începutul anului viitor, pentru ca interzicerea efectivă să poată intra în vigoare cât mai curând și nu mai târziu de finalul anului 2027.
Deputații europeni au făcut presiuni și pentru stabilirea unor condiții mai stricte în care interdicția importurilor să poată fi suspendată temporar, în situații de urgență ce țin de securitatea energetică a Uniunii.
Pentru a elimina lacunele și a reduce riscul de eludare a prevederilor, operatorii vor fi obligați să le prezinte autorităților vamale dovezi mai riguroase și mai detaliate privind țara de producție înainte de a importa sau depozita gaze naturale.
„Schengenul militar” a fost aprobat de Parlamentul European
Parlamentul European a votat, miercuri, în favoarea unui ”spațiu Schengen militar”, prin eliminarea frontierelor interne pentru deplasările de trupe și echipament militar în Uniunea Europeană și prin modernizarea rețelelor feroviare și rutiere, a tunelurilor și podurilor.
Rezoluția votată de PE cere organizarea de exerciții comune periodice și a unor teste de stres pentru a identifica și înlătura obstacolele. În plus, eurodeputații vor ca Uniunea Europeană să urmeze exemplul NATO și să se asigure că trupe pentru reacție rapidă pot trece frontierele interne din UE în 72 de ore pe timp de pace și în 24 de ore în timpul unei situații de criză.
Rezoluția a fost adoptată în plenul PE cu 493 de voturi pentru, 127 de voturi contra și 38 de abțineri. Votul din Parlamentul European a avut loc după ce Comisia Europeană şi-a prezentat propunerea în noiembrie, concentrându-se pe ceea ce oficialii au numit „mobilitate militară” – capacitatea de a transporta soldaţi, muniţie şi echipamente rapid şi fără întârzieri birocratice.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
