Un individ cu caciula de dac, avand in mana si „capul de lup” a reusit sa ajunga pe acoperisul ICCJ la scurt timp dupa ce instanta a decis sa admita recursul Parchetului la decizia Curtii de Apel Ploiesti de anulare a deciziei CCR.
Individul striga „Turul doi inapoi” la scurt timp dupa ce ICCJ a anulat definitiv decizia de la Ploiesti.
Sursa foto: Captura video
ICCJ a decis vineri favorabil in cazul recursului depus de Parchet la decizia Curtii de Apel Bucuresti privind suspendarea deciziei CCR legata de alegerile prezidentiale.
Detalii solutie: Respinge cererea de suspendare a executarii sentintei nr. 135 din 24 aprilie 2025 pronuntate de Curtea de Apel Ploiesti – Sectia de contencios administrativ si fiscal invocata de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, ca ramasa fara obiect. Admite exceptia lipsei calitatii procesuale active in recurs invocata din oficiu.
Respinge recursul declarat de Andrei Stefan Mitrea ca fiind formulat de o persoana fara calitate procesuala activa. Admite recursurile declarate de recurenta-parata Curtea Constitutionala a Romaniei si recurentul Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti impotriva sentintei nr. 135 din 24 aprilie 2025 pronuntate de Curtea de Apel Ploiesti – Sectia de contencios administrativ si fiscal.
Caseaza in tot sentinta recurata si rejudecand: Admite exceptia necompetentei generale a instantelor judecatoresti. Respinge cererile de suspendare, respectiv de anulare a Hotararii Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 32 din 6 decembrie 2024, formulate de reclamanta Popescu Gheorghita, ca inadmisibile. Definitiva. Pronuntata astazi, 25 aprilie 2025, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei.
Pledoaria reprezentantului Parchetului:
Solicitam sa nu admiteti avand in vedere motivele aratate
Decizia CCR are un caracter obligatoriu – se arata in Constitutie ca deciziile sunt obligatorii de la data publicarii lor, aceasta situatie se aplica si in cazul acestei hotarari
Nimeni nu poate cenzura hotararile CCR, nu e vorba de un act administrativ cum a interpretat instanta de fond
In mod gresit s-a incalcat competenta generala si procedura cu calificare gresita drept un act administrativ, prin urmare modalitatea care s-a pronuntat e nelegala
Pe cale de consecinta va rugam sa admiteti recursul nostru. Rejudecand, sa respingeti actiunea principala ca inadmisibila, nu se poate dispune suspendarea unei hotarari care deja a fost pusa in executare
CCR a explicat detaliat, vineri, intr-un comunicat de presa de ce a facut recurs la decizia Curtii de Apel Ploiesti privind suspendarea hotararii de anulare a alegerilor prezidentiale. „Independenta judecatorului nu presupune independenta acestuia fata de insasi sistemul de drept”, subliniaza CCR.
„Curtea Constitutionala a Romaniei, in calitate de garant al suprematiei Constitutiei, a declarat recurs impotriva sentintei pronuntate in data de 24 aprilie 2025 de Curtea de Apel Ploiesti, Sectia de contencios administrativ si fiscal, in Dosarul nr.301/42/2025, prin care a fost anulata si suspendata executarea Hotararii Curtii Constitutionale nr.32/2024.
In mod regretabil, cu incalcarea prevederilor Constitutiei Romaniei si ale Legii nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, care consacra caracterul general obligatoriu al actelor jurisdictionale ale Curtii Constitutionale de la data publicarii lor in Monitorul Oficial al Romaniei, o instanta judecatoreasca a dispus, fara temei constitutional si legal, cu privire la efectele unei hotarari obligatorii adoptate de instanta constitutionala. Aceste aspecte au determinat Curtea sa actioneze procesual pentru a apara ordinea constitutionala si efectele Hotararii nr.32/2024.
Hotararea Curtii Constitutionale nr.32/2024 este un act jurisdictional, adoptat in exercitarea competentei proprii si exclusive prevazute la art.146 lit.f) din Constitutie. Actele jurisdictionale ale Curtii Constitutionale nu sunt acte administrative si, prin urmare, nu pot fi atacate in contencios administrativ, anulate sau suspendate. Ca atare, toate efectele constitutionale si legale ale Hotararii nr.32/2024 se produc pentru viitor, sunt general obligatorii pentru toate autoritatile intrucat fac parte din ordinea constitutionala, in temeiul competentei exclusive a Curtii Constitutionale de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Presedintelui Romaniei.
Romania este un stat de drept in care Curtea Constitutionala este independenta fata de orice alta autoritate publica si se supune numai Constitutiei si propriei legi, iar competenta sa nu poate fi contestata de nicio autoritate publica.
Toti cetatenii au acces la justitie, insa, exercitarea acestui drept si infaptuirea justitiei se realizeaza numai in conditiile legii, prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege, cu respectarea competentei exprese a instantelor judecatoresti, care nu poate fi extinsa in domenii care sunt excluse controlului judecatoresc.
Prin promovarea caii de atac a recursului, Curtea Constitutionala a urmarit restabilirea cat mai urgenta, a ordinii constitutionale, respectul deplin si neechivoc pentru deciziile si hotararile sale si eliminarea din ordinea juridica a oricaror interpretari juridice eronate si a aplicarii cu rea-credinta a legii.
Curtea Constitutionala mentioneaza ca, incepand cu luna decembrie 2024, au fost promovate in fata instantelor judecatoresti din toata tara peste 200 de actiuni similare, de contestare a Hotararii Curtii Constitutionale nr.32/2024.
Pana la aceasta data, instantele de contencios administrativ, in respectul Constitutiei si al legii, au respins aceste cereri, sentinta Curtii de Apel Ploiesti fiind una cu totul singulara si izolata.
Independenta judecatorului nu justifica intr-un stat de drept si democratic nesocotirea Constitutiei si a legii, judecatorul fiind chemat, potrivit art.1 alin.(5) si art.124 din Constitutie, sa le respecte si sa le apere, nu sa le incalce.
Independenta judecatorului nu implica arogarea exercitarii de catre instantele judecatoresti a unui control de constitutionalitate a legilor si inlaturarea de la aplicare a acestora pe motiv ca ar contraveni Constitutiei.
Independenta judecatorului nu presupune independenta acestuia fata de insasi sistemul de drept. Judecatorul trebuie sa se supuna exigentelor cadrului normativ, sa-si exercite atributiile in limitele statutului si competentelor sale, sa interpreteze legile potrivit regulilor de interpretare rational-juridica a dreptului pozitiv, sa aplice legea in mod obiectiv si impartial si sa excluda orice tendinte de voluntarism si arbitrariu in activitatea de infaptuire a justitiei.
Justitia se infaptuieste in numele legii, si nu potrivit convingerilor, perceptiilor sau opiniilor personale ale judecatorului”, subliniaza CCR.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
