Proiectul de exploatare de resurse de cupru și aur din perimetrul Rovina din județul Hunedoara al subsidiarei românești a companiei miniere canadiene Euro Sun Mining, inițiat în urmă cu 20 de ani și care tocmai a fost inclus de Comisia Europeană pe lista celor considerate strategice pentru aprovizionarea cu materii primite critice a Europei și calificate astfel pentru a primi finanțare și alte forme de sprijin din partea UE, a rămas fără aviz de mediu anul trecut, iar pentru obținerea unuia nou este nevoie de acordul Ungariei, relevă date analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
În total, 3 proiecte minier-industriale din România au fost incluse pe lista menționată.
″(…) cel mai mare dintre toate cele trei proiecte, care vine în județul Hunedoara, și anume 300 de milioane de euro pentru extracția și rafinarea cuprului și aurului din subsolul României, va aduce automat o reducere a dependenței întregului ciclu pe tot ceea ce înseamnă procesarea finală a cuprului față de importuri.
În momentul de față, România depinde de importurile de cupru din state din afara Uniunii Europene. Odată cu acest proiect, care va produce anual 20.000 de tone de cupru concentrat, vom asigura atât necesarul economiei românești pe tot ce înseamnă industrie prelucrătoare, cât și o parte semnificativă din cea europeană.
Vom crește cu 2,3% producția la nivel european în materie de cupru, esențial în tot ce înseamnă microconductori, în tot ce înseamnă industria automotivelor, industria aerospațială și apărare″, a declarat ministrul Economiei, Bogdan Ivan, după anunțul Bruxelles-ului privind proiectele selectate.
În toamna anului trecut, Euro Sun Mining a încheiat un memorandum de înțelegere angajant cu gigantul global al tradingului de mărfuri Glencore, cel mai mare comerciant de materii prime din lume, pentru vânzarea producției ce va fi extrasă din zăcământul românesc. În plus, Glencore a căpătat dreptul de a nominaliza un membru în Consiliul de Administrație al Euro Sun Mining.
Proiectul de la Rovina, dezvoltat de firma locală Samax România, controlată de Euro Sun Mining, companie listată la Bursa din Toronto, obținuse aviz de mediu în 2022, însă actul administrativ a fost contestat în justiție de Asociația Declic, ONG cu activități și de protecția mediului.
În primăvara anului trecut, Curtea de Apel Cluj a decis definitiv anularea avizului de mediu pentru planului urbanistic zonale (PUZ) de zonă industrială pentru ″Dezvoltarea proiectului minier Rovina în cadrul ariei de licență de exploatare, județul Hunedoara″.
″(…) defrișarea a 200 hectare de pădure, amplitudinea deosebită a planului, ce vizează 698,33 hectare, afectarea apelor de suprafață și de adâncime, conduce la un posibil efect semnificativ major asupra mediului altui stat.
Deși în raportul de mediu s-au prevăzut măsuri compensatorii și de balansare cu privire la aceste defrișări, efectul semnificativ major nu s-a analizat în sens transfrontalier și, cu toate că apele de suprafață și de adâncime au și ele acest caracter, traversând Ungaria, acest lucru nu este menționat în sensul de a arăta posibilele efecte semnificative asupra mediului în acest context.
Raportul de mediu se referă la o implementare corespunzătoare a planurilor propuse, fiind evident că, în ipoteza unor accidente neprevăzute, ar fi afectat și mediul altui stat.
(…) concluzia raportului de mediu, că datorită specificului acestui plan nu se preconizează efecte semnificative asupra mediului sau sănătății în context transfrontalier, trebuie înlăturată în baza Convenției Espoo (…), deoarece dimensiunea planului, efectele climatice, afectarea apelor de suprafață și de adâncime impun analizarea și acestui aspect, ceea ce constituie un elemente de nelegalitate a avizului de mediu, care a acceptat planul propus în lipsa consultării publice în context transfrontalier. (…) Curtea va aprecia în sensul că se impunea (…) parcurgerea procedurii transfrontaliere cu Ungaria″, se arată în motivarea deciziei de anulare, analizată de Profit.ro.
Convenția ONU de la Espoo din 1991 privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, stipulează că, în situația în care un proiect de investiție care urmează să fie realizat pe teritoriul unui stat poate să aibă un efect semnificativ asupra mediului altuia, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului din țara în care urmează să fie implementat proiectul inițiază consultări cu cea din țara potențial afectată cu privire la efectele potențiale transfrontaliere ale proiectului și la măsurile avute în vedere pentru a reduce sau a elimina astfel de efecte.
Proiectul Rovina se întinde pe o suprafață de aproximativ 27,7 kilometri pătrați și cuprinde trei zăcăminte diferite, Rovina, Colnic și Cireșata, ce ar urma să fie exploatate în mai multe faze, pe o perioadă de aproximativ 17 de ani.
Studiul definitiv de fezabilitate prevede o producție medie echivalentă în aur de 146.000 uncii (4,5 tone)/an în primii zece ani, constând din 106.000 uncii (3,3 tone) aur și 19 milioane de livre (9.000 tone) de cupru pe an, la un cost mediu total de 790 dolari/uncie echivalent aur.
Statul român ar urma să încaseze redevențe de peste 500 milioane de dolari pe durata vieții minei, iar potrivit unor estimări mai vechi, proiectul de la Rovina va crea peste 1.500 de locuri de muncă directe și indirecte.
Samax România a obținut licență de explorare a perimetrului Rovina în 2005. Explorarea a durat 7 ani, iar în 2012 a fost solicitată licența de exploatare, aceasta fiind acordată în 2015 și resemnată în 2018, după soluționarea unor obiecții formulate de Ministerul Mediului și Ministerul Justiției.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
