În contextul ascensiunii extremei drepte în Europa, Ungaria populistului Viktor Orbán, un apropiat al Kremlinului, a preluat astăzi, 1 iulie, președinția UE. Acest fapt provoacă îngrijorare la Bruxelles, dat fiind numărul tot mai mare de dispute pe care le are cu Budapesta. Liderii europeni se întreabă dacă Viktor Orbán va fi la înălţimea reputaţiei sale de rebel al UE-27 în următoarele şase luni sau va juca rolul elevului bun? Iată care ar putea fi impactul președinției ungare asupra Uniunii Europene.
Adâncirea diviziunilor în UE
Ungaria lui Orbán a fost adesea în conflict cu instituțiile UE pe teme precum statul de drept, libertatea presei și drepturile omului. Este posibil ca președinția ungară să accentueze aceste tensiuni, mai ales dacă Budapesta va încerca să promoveze o agendă care să contravină valorilor fundamentale ale UE. Ar putea exista un risc crescut de conflicte în Consiliul UE, pe fondul diferențelor ideologice între Ungaria și alte state membre.
Viktor Orbán este cunoscut ca un rebel în Uniunea Europeană și un personaj populist care atacă statul de drept la el acasă. Aceste acțiuni s-ar putea muta la nivel european, aprofundând astfel clivajele dintre susținătorii extremei drepte și cei ai statului de drept. De altfel, o astfel de strategia ar putea fi câștigătoare pentru Orbán de vreme ce îl poate transforma într-unul dintre liderii europeni ai mișcărilor de extremă dreapta.
Influența Rusiei și prioritizarea agendei naționale
Orbán este cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu Kremlinul, ceea ce ar putea influența modul în care UE va aborda relațiile cu Rusia. Acest aspect este deosebit de sensibil în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor impuse Rusiei de către UE. Ungaria ar putea încerca să adopte o linie mai conciliantă față de Moscova, ceea ce ar putea provoca fricțiuni suplimentare cu restul statelor membre.
Rămâne de văzut cum va încerca premierul maghiar să orienteze Uniunea Europeană în relația cu Rusia în următoarele 6 luni.
Totodată, Ungaria ar putea folosi președinția pentru a-și promova interesele naționale, ceea ce ar putea include accentuarea unor teme precum suveranitatea națională și respingerea politicilor de migrație ale UE. De asemenea, este posibil ca Budapesta să încerce să blocheze sau să amâne inițiativele UE care nu sunt în linie cu propria sa agendă politică.
Impactul asupra fondurilor europene și coeziunea UE
Un alt punct sensibil ar putea fi gestionarea fondurilor europene. Ungaria a fost acuzată în repetate rânduri de corupție și de utilizare inadecvată a fondurilor UE. Dacă Budapesta va încerca să influențeze alocarea acestor fonduri în favoarea sa, ar putea declanșa noi controverse și investigații din partea instituțiilor europene.
Președinția ungară ar putea reprezenta și un test major pentru coeziunea Uniunii Europene. Dacă Budapesta va adopta o poziție confruntațională, acest lucru ar putea slăbi solidaritatea între statele membre și ar putea pune la încercare capacitatea UE de a acționa unitar în fața provocărilor globale și interne.
În concluzie, președinția ungară a Consiliului UE sub Viktor Orbán este așteptată cu îngrijorare din mai multe motive, de la potențiale conflicte interne în cadrul UE, până la influența asupra relațiilor externe ale Uniunii. Rămâne de văzut cum va naviga Budapesta această perioadă și cum vor răspunde celelalte state membre la eventualele provocări.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
