UPDATE, ORA 20.04
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a decis, joi, ca ţara noastră să contribuie la efortul aliat, atât din postura de stat gazdă al unor structuri multinaţionale NATO, cât şi prin suplimentarea la 2,5% din PIB pentru Apărare, începând cu acest an. De asemenea, România va sprijini activ aderarea Suediei la NATO. În ceea ce priveşte summitul Alianţei de la Vilnius, din perioada 11-12 iulie, scopul întrunirii va fi reconfirmarea unităţii şi solidarităţii aliate şi analizarea progreselor înregistrate în punerea în aplicare a deciziilor Summitului NATO din 2022, de la Madrid, cu accent pe consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare şi a răspunsului NATO la ameninţarea reprezentată de Rusia, cât şi continuarea adaptării Alianţei şi avansarea pe linia integrării euroatlantice a Ucrainei.
„Primul subiect discutat în cadrul CSAT a vizat obiectivele României la Summitul NATO, care se va desfăşura la Vilnius, în perioada 11-12 iulie 2023. Reuniunea urmăreşte reconfirmarea unităţii şi solidarităţii aliate şi, totodată, va analiza progresele înregistrate în punerea în aplicare a deciziilor Summitului NATO din 2022, de la Madrid, cu accent pe consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare şi a răspunsului NATO la ameninţarea reprezentată de Rusia, continuarea adaptării Alianţei şi avansarea pe linia integrării euroatlantice a Ucrainei. Summitul din Lituania va prilejui astfel discutarea consecinţelor agresiunii militare ruse asupra Ucrainei şi a impactului mai larg al acestui război la nivel global, teme care vor fi abordate fie în format aliat, fie alături de partenerii din Vecinătatea Estică, din Balcanii de Vest sau din regiunea Asia-Pacific”, arată comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale.
Totodată, la Vilnius, preşedintele Klaus Iohannis va aduce din nou în prim-plan aspecte care ţin de securitatea regiunii Mării Negre, „un subiect de interes strategic atât pentru România, cât şi pentru întreaga securitate euroatlantică, aşa cum a fost consacrat anul trecut la Summitul de la Madrid, tot la propunerea României.
La şedinţa de joi a CSAT a fost subliniată importanţa Summitului NATO de la Vilnius în privinţa luării unor decizii suplimentare privind descurajarea şi apărarea pe Flancul Estic, de natură să marcheze o etapă importantă în ce priveşte adaptarea militară pe termen mediu şi lung şi care se referă la asigurarea forţelor, capabilităţilor, planurilor şi structurilor necesare unei Apărări Înaintate eficiente, coerente şi unitare pe întregul Flanc Estic.
Acestea sunt decizii pentru care România lucrează constant şi care vor putea contribui la atingerea unui înalt nivel de securitate şi apărare pentru ţara noastră.
Conform sursei citate, România este pregătită să contribuie la efortul aliat atât din postura de stat gazdă al unor structuri multinaţionale NATO, cât şi prin suplimentarea la 2,5% din PIB pentru Apărare, începând cu acest an.
„Summitul NATO va urmări totodată consolidarea angajamentului aliat faţă de Ucraina, inclusiv prin asumarea unui nivel superior de interacţiune prin dialog politic mai intens şi de pe poziţii de egalitate. Astfel, se va marca, la Vilnius, transformarea Comisiei NATO-Ucraina într-un format care va duce la un dialog mai aprofundat şi mai structurat – Consiliul NATO-Ucraina. România a fost şi va continua să fie un susţinător activ al aspiraţiilor euroatlantice ale Kievului, fapt evidenţiat şi prin Declaraţia comună pentru susţinerea de către ţara noastră a perspectivei euroatlantice a Ucrainei, semnată de către Preşedintele Klaus Iohannis şi Preşedintele Volodimîr Zelenski în marja Summitului Comunităţii Politice Europene din Republica Moldova, din 1 iunie. Totodată, România va continua să acorde atenţie specială şi să încurajeze menţinerea angajamentului sporit al aliaţilor în raport cu partenerii vulnerabili din Vecinătatea Estică, în special Republica Moldova, unde riscurile de securitate au crescut odată cu războiul declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei. Securitatea Republicii Moldova şi cea a Ucrainei sunt conectate, securitatea celor două state fiind legată de securitatea transatlantică”, mai indică sursa menţionată.
România a fost şi rămâne un susţinător constant al politicii Uşilor Deschise a NATO, şi, în acest sens, va continua să sprijine activ aderarea Suediei la Alianţă, potrivit comunicatului Administraţiei Prezidenţiale.
Prin urmare, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au aprobat, joi, aceste obiective ale României la Summitul NATO de la Vilnius.
UPDATE, ORA 19.10
Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) au stabilit, în şedinţa de joi, ca ţara noastră să contribuie, de anul viitor, la operaţiuni şi misiuni de peste hotare cu 5.646 militari şi civili, dintre care 2.526 vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar 3.120 de militari se vor afla în aşteptare pe teritoriul naţional, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin, a transmis Administraţia Prezidenţială. De asemenea, un element de noutate ar fi suplimentarea participării cu o companie stat major şi deservire la operaţia EUFOR Althea, în teatrul de operaţii Bosnia şi Herţegovina.
„Armata României va putea pune la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2024, un efectiv de 5.646 militari şi civili, dintre care 2.526 vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar 3.120 de militari se vor afla în aşteptare pe teritoriul naţional, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin”, arată comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale.
Ministerul Afacerilor Interne va putea participa la astfel de misiuni şi operaţii cu 2.462 militari şi poliţişti, dintre care 359 vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar 2.103 vor fi în aşteptare pe teritoriul naţional, dislocabili la ordin, mai precizează sursa citată.
Astfel, România va deveni „cel mai mare contribuitor cu trupe în cadrul operaţiei, cu un efectiv de peste o mie de militari, atât dislocaţi în teatru, cât şi în cadrul rezervelor operaţiei”, conchide sursa amintită.
UPDATE, ora 18.20
Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a început. La şedinţa condusă de preşedintele Klaus Iohannis participă premierul Marcel Ciolacu, ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Oprea, Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, prim-adjunctul directorului SRI, Răzvan Ionescu, directorul SIE, Gabriel Vlase, şeful SMAp, Daniel Petrescu, consilierul prezidenţial Ion Oprişor, secretarul CSAT, Mihai Şomordolea.
Este prima şedinţă CSAT la care participă membrii Guvernului condus de premierul Marcel Ciolacu.
ȘTIREA INIȚIALĂ
Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării se vor reuni joi la Palatul Cotroceni, sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis.
Reuniunea CSAT este programată pentru ora 17:00.
Conform Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei sunt incluse subiecte referitoare la:
*** obiectivele României pentru Summitul NATO de la Vilnius, care are loc săptămâna viitoare (11 – 12 iulie);
*** forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2024.
În cadrul şedinţei CSAT vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale, precizează Administraţia Prezidenţială.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
