Foarte multe dintre universitățile, liceele din străinătate pun accent pe căutarea identității individuale, realizarea propriului arbore genealogic fiind un exemplu banal dar extrem de relevant, spune sociologul Antonio Amuza. Acesta a subliniat din nou, referindu-se la rezultatul celui mai recent sondaj de opinie, că principala problemă a nostalgicilor față de perioada de dinainte de 1989 este că prezentul nu este suficient de convingător în a le oferi niște alternative.
„Faptul că studenții sunt împinși de la spate să-și facă arborele genealogic reprezintă un prim pas în a înțelege mai bine care sunt le sunt originile, rădăcinile tale, pentru ca, apoi, exercițiul acesta să poată fi extins până într-acolo încât să înțelegi cu adevărat care sunt elementele care compun cultura din care provii, care sunt elementele care vorbesc despre o societate și despre oamenii care o compun. Asta cred că ar putea fi una dintre temele strategice de care un ministru al educației ar putea să se îngrijească în perioada aceasta. Și, repet, cred că din partea Guvernului României, a președintelui, avem mai degrabă nevoie de o viziune strategică decât de această formă de micromanagement accentuat”, a afirmat sociologul, în direct, la Puterea Știrilor.
Acesta a salutat discuțiile despre eficientizare, despre indicatori de performanță, însă a punctat și faptul că nu se ridică la nivelul strategic al acestor instituții, ci se poziționează undeva pe un palier managerial mult mai jos, dacă tot vorbim despre performanța instituțională.
„Cu alte cuvinte, cred că România în acest moment ar trebui să se îngrijească mult mai mult de următorii pași pe care trebuie să-i facă în viitor. Asta este o provocare și pentru reprezentanții marilor partide politice care ar trebui să se gândească serios că indiferent cine va fi la guvernare, vor fi câteva priorități cu adevărat strategice în societatea aceasta, ce n-ar mai trebui schimbate din câteva luni în câteva luni sau din an în an, așa cum s-a tot întâmplat în ultima vreme”, a explicat Antonio Amuza.
Toate aceste lucruri au dus la creșterea nostalgiei față de lucruri care nu sunt neapărat reale și pe care poate că românii nu și le doresc cu certitudine. Pur și simplu, aceștia au nevoie ca cineva din clasa politică să nu se mai prefacă doar că înțelege mesajul lor ci chiar să o facă, a subliniat sociologul.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
