Candidatul Partidului Ecologist Român (PER) la Primăria Capitalei, urbanistul Alexandru Pânişoară, invitat la emisiunea “Puterea Știrilor” moderată de Marinela Angheluș, explică de ce nu a funcționat managementul Nicușor Dan.
„Până la urmă, principalul actor care in sondaje are cele mai mari șanse este Nicușor Dan, deci, de regulă, primarul în funcție (…). Din păcate, sondajele astea reflectă mai degrabă o intenție de notorietate. Ele reflectă prea puțin, un sondaj real, concret: fiecare ce pune pe masă ca soluții și, evident, background-ul fiecăruia (că soluții putem toți să debităm, fie că suntem porta-voce a unor experți din spate, sau pur și simplu sunt generate de candidați propriu-zis).
Dacă ne uităm, pe primul loc avem un personaj: Nicușor Dan, care a fost primar și este primar general, dar care n-a reușit să livreze nimic, absolut nimic din ce a promis. Nici măcar nu a putut să rezolve din problemele și de nevoile bucureștenilor. Adică, oricât am vrea noi să încercăm să-l credităm pentru tentativa asta, nu putem.
Deci gradul de poluare în București a crescut și se înrăutățește. În ceea ce privește termoficarea, este o muncă de Sissif, ceea ce face și oricine se uită și încearcă un pic să să vadă pe termen mediu și lung ca modalitate de rezolvare a termoficării în București, aceasta nu este sustenabilă.
Nu are cum să fie. Atâta timp cât noi schimbăm în ritmul ăsta și evident că ritmul este condiționat de costuri, de șantiere, nu avem cum să o scoatem la capăt în suficient timp încât să avem o modalitate”, spune Alexandru Pânişoară.
Modalitatea, cel puțin una, pe care o propun și pe care o susțin este descentralizarea sistemului de termoficare în actuala structură care funcționează pe baza CET-urilor.
„Evident că nu avem cum să o scoatem la capăt. Vorbim de 1.000km de magistrale principale din 4000 total kilometri de conducte care se schimbă cu un ritm de undeva 50km/an iar durata de viața a unei conducte, conform documentațiilor pe baza cărora se fac astfel de lucrări este de 25 de ani.
Sistemul actual este în sistem centralizat pentru că avem niște CET-uri care la bază produc energie electric. Apa folosită pentru producere energiei electrice este dată într-o rețea pentru a fi folosită apă caldă și căldură.
Descentralizarea înseamnă să păstrăm CET-urile cu funcțiunea lor de bază de producție energii electrice, să deservească, cu termoficare, blocurile din împrejurimi care sunt cât de cât aproape de astfel de CET-uri. Avem patru, în București, iar restul de cartiere și blocuri să fie deservite de acele puncte termice care în București sunt 1024 de puncte termice amplasate între blocuri, niște construcții mai mari așa care au rolul să ridice temperatura apei când vine de la CET(…). Ele să fie reconvertite în centrale termice.
Pompe de căldură există deja în străinătate, nu doar studii făcute, chiar și implementate. Astfel de soluții sunt extrem de eficiente din multe puncte de vedere. Actualele CET-uri din perspectiva căldurii, au un randament de 1,25: adică bag un megawatt și scot 1,25 megawatts, da, si transformă gigacaloria. Ca să fie mai ușor de înțeles, pompele de căldură ajung la un randament de unu la cinci din presiunea consumului de energie electrică. Din perspectiva costurilor, așa cât am analizat și câte date sunt evident publice, dacă ar fi mâine să reușim să schimbăm toate conductele din București cu tot ce implică costuri și șantiere ș.a.m.d. ne-ar costa undeva la 2 miliarde de euro, cu tot cu retehnologizarea acestor CET-uri. Este nevoie să le retehnologizăm, ele sunt deja depășite moral, vorbim de 50 de ani”.
De ce nu s-a făcut nimic?
„Este sub demnitatea omului, deoarece în 2024, nici nu ar fi trebuit să avem o astfel de discuție despre necesitatea asigurării apei calde.
Situația actuală este generată de următoarele chestiuni: lipsa de viziune, asta în primul rând. Nu știi cum să o abordezi decât convențional. Trebuie să schimbi ceva ce stricat. Dar există și alte chestiuni: nu sunt profesioniști în jurul unor astfel de primari care să-i consilieze corect.
Evident că până la urmă, știm foarte bine, sunt si interesele de partid și de grupuri pentru că astfel de lucrări sunt bănoase. Ele înseamnă o vacă de muls pe termen lung”, spune Alexandru Pânişoară .
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
