Duminică, în Franța au avut loc alegeri. Cum se explică prezența de peste 66% la vot, ce schimbări vor avea loc în Franța în perioada următoare și ce implicații vor avea acestea în plan european, a explicat analistul de politică externă, Ștefan Popescu.
„Intern, urmează o perioadă de instabilitate, de focalizare a partidelor politice, a principalelor instituții, în frunte cu președintele și mai puțină implicare în Europa. Mai puține ambiții pentru Europa, o viziune mai restrictivă cu privire la Uniunea Europeană. Pentru că trebuie să vă spun că Macron, chiar în ipoteza în care va reuși peste un an să dizolve Adunarea Națională, să reorganizeze alegeri și să-și relanseze mișcarea politică, toată lumea va ține seama de aceste preocupări ale francezilor, care doresc o schimbare a politicii Franței față de Europa, a politicilor interne. Adică nici partidele tradițional centriste, stânga tradițională, dreapta tradițională. Spun, în ipoteza fericită, nu vor rămâne insensibile la aceste tematici, la aceste preocupări, căci votul masiv, 80% dat pentru două extreme n-avem numai extrema dreaptă, eu aș prefera să-i spunem dreapta radicală. Avem și stânga radicală. Acestea se întâlnesc, se urăsc, dar se întâlnesc pe anumite dosare, de pildă pe dosarul unui alt tip de relații cu Rusia. Se întâlnesc pe dosarul Ucraina. Se întâlnesc, deci au și lucruri în comun, chiar dacă se detestă”, a afirmat Ștefan Popescu, în cadrul emisiunii Puterea Știrilor.
În ce privește posibilele scenarii după acest vot pentru formarea unui guvern, având în vedere că niciun partid nu a obținut majoritatea absolută, acesta arată că ultimele date arată cu totul altceva.
„Sunt două sondaje importante care au fost publicate astăzi în Le Figaro. Unul care îi dau lui Le Pen între 240-270 de mandate la capătul turului întâi, altul între 250 și 295, deci teoretic ar putea să obțină și majoritate absolută, care este de 289 de mandate. În orice caz chiar la 250-240, eu cred că va atrage și mai mult partidul, dreapta tradițională în orbita sa și va constitui o coaliție de dreapta, o majoritate destul de stabilă. Chiar și cu o majoritate relativă, președintele n-are de ales. Constituția franceză este clară, trebuie să încredințeze guvernul partidului care a obținut cele mai multe voturi, care s-a clasat pe locul întâi, iar Reuniunea Națională s-a clasat pe locul întâi. Atenție, participarea masivă cu 20 de puncte față de 2022, când am avut în mod obișnuit alegeri legislative, nu a dezavantajat acest pol radical de dreapta, care a fost votat de 12 milioane de francezi 12. De unde acest avans, apoi protestul anti-Macron, bineînțeles, pentru că Macron a dezamăgit foarte mult și numai președintele are un rol central și atunci, ca un paratrăsnet, preia toate nemulțumirile francezilor, mai ales că a avut guverne proprii. Și apoi, există modificări structurale în societatea franceză, problemele cu comunitatea arabo-musulmană, cele de securitate, percepția cu privire la crize, erodarea puterii de cumpărare a claselor mijlocii, nu mai vorbesc de păturile, clasele populare. Îmi pare rău să folosesc termen de clase. Da, se folosesc și sunt o realitate. De ce să ne ascundem după deget, e un anumit sentiment de declin în lume. Vedeți retragerea din Sahel, contestarea din Noua Caledonie. Sunt schimbări pe care le-au trăit și le trăiesc francezii. Adică și Statele Unite ale Americii, care l-au adus pe Trump, s-au trampizat, dacă vreți, au radicalizat Partidul Republican. Deci, cum am mai spus, partidele de dreapta și stânga încep să fie reprezentate de partide radicale. Aripile radicale, de dreapta, respectiv de stânga, devin normalitatea. Pentru că vom asista la un proces de normalizare a forțelor radicale. Iar cele tradiționale, așa cum le știm noi și către care aspiram în anii 90, înainte de integrarea europeană, n-au altceva de ales decât să intre în orbita acestora”, a subliniat specialistul.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
