Uniunea Europeană nu are încă un răspuns la provocarea adusă de noua schimbare strategică la nivel global, ilustrată de administrația Donald Trump, care, spune analistul de politică externă Dan Dungaciu, în cadrul emisiunii Puterea Știrilor, nu face altceva decât ceea ce-a spus că va face în campanie.
„Nu e nicio surpriză, dacă ne-am fi uitat un pic mai atent la Donald Trump și la campania prezidențială, am fi înțeles foarte clar ce urmează. Că o face cu o viteză care îi surprinde și pe americani, este cu totul altă discuție. Dar face ceea ce a promis. Răspunsul la toate acestea este mai multă Europă sau mai puțină Europă? Unii spun că răspunsul trebuie să fie mai multă Europă. Adică toate tentativele acestea de comunitate unită, de a trimite trupe, de a lupta în continuare, chiar dacă pleacă americanii, toate aceste răspunsuri europene se bazează pe ideea că Trump este o șansă pentru Europa. O șansă ca aceasta să devină mai unită, adică să se federalizeze. De fapt, discuția, la nivelul de funcționare a Europei, aceasta este, e o discuție care stă, acolo, în substraturile, laboratoarele, holurile Bruxelles-ului. A fost acolo de la transformarea Comunității Economice Europene în Uniunea Europeană. În tratatul de la Maastricht, cuvântul federalizare a apărut până în ultimul draft. Britanii l-au scos de acolo. Dar ideea de federalizare, de Europă care trebuie să aibă la capăt federalizarea, a fost totdeauna prezentă în mintea unor lideri europeni”, a explicat Dan Dungaciu.
Mulți lideri consideră că răspunsul la provocarea Trump este o Europă mai unitară, federalizată, care să se înarmeze și să devină un jucător strategic. Alții spun că răspunsul la această provocare este o Europă mai puțin politică, un soi de pas înapoi al Uniunii și o apropiere de Comunitatea Economică Europeană, care a funcționat foarte bine după al Doilea Război Mondial până în anii 90, când s-a asumat Tratatul de la Maastricht.
„Adică o comunitate economică funcțională, o piață impecabilă, dar nu neapărat reglementată politic. Moneda euro, de fapt, este prima monedă politică, fiind inventată din rațiuni politice, nu din fundamente economice. Deci unii spun că răspunsul e mai puțină Europă. Însă problema e că nu europenii vor da acest răspuns. Presiunea americană va fi atât de puternică că, din punctul meu de vedere, ideea unei Europe federale, chiar dacă va fi forțată mai mult decât e cazul, riscă să afecteze și mai puternic Uniunea Europeană, decât dacă europenii, pentru o perioadă, și-ar asuma ideea de mai puțină Europă. Adică o mai puțină forțare a ideii de politizare sau de asumare politică centralizată a deciziei europene”, a subliniat analistul de politică externă.
Dacă există un proiect politic, strategic foarte mare dar care eșuează, atunci riscul este compromiterea ideii de Europa federală pe care unii nu vor să o compromită. Prin urmare, a adăugat Dan Dungaciu, ar fi mai înțelept ca Europa să înțeleagă că în perioada resurecției naționalismului, la care asistăm astăzi, a resurecției identitare, a veni cu soluția federalistă este un risc care ar putea duce la doborârea întregului edificiu.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
