Proiectul legislativ privind transparența bugetară a fost adoptat de Senat și este la Camera Deputaților. Potrivit inițiatorului Alexandru Nazare, senator PNL, proiectul vizează anumite raportări pe care trebuie să le facă primul ministru și ministrul de Finanțe astfel încât să avem o transparență a modului în care se fac previziuni bugetare și este adoptat bugetul.
„În esență, acest proiect spune că dacă proiectul de buget se aprobă în Plen și trece înainte de a se aprobă în Plen, prin comisii, atunci și descărcarea bugetară trebuie să se aprobe la fel. Și asta pentru a avea o evaluare corectă și a modului în care am previzionat anumite cheltuieli a sumelor din buget dar și a repara, după caz, acolo unde acești indicatori nu au funcționat. Altfel, practic, nu avem nicio șansă să reparăm așa numitele găuri bugetare sau subfinantari despre care am discutat multe luni, anul trecut.”
Nu am descoperit, încă, o sursă certă a găurilor bugetare
„Nu am descoperit o sursă care să fie recunoscută într-un raport oficial al Ministerului de Finanțe. Până nu descoperim această sursă nici nu o putem acoperi. Ne putem așadar, aștepta, în viitor, la alte subfinantari sau găuri bugetare dacă nu am putut repara situația precedentă”, explică senatorul PNL, Nazare.
Comisia Europeană prognozează că România va avea anul acesta un deficit bugetar de peste 6,5% din PIB
Comisia Europeană are estimări pentru 2024 ce duc deficitul României la peste 6,5% din PIB, în timp ce Consiliul Fiscal consideră că acesta va fi în jur de 6,4% din PIB, dacă nu se va recurge din nou la o tăiere drastică a cheltuielilor de capital, se arată în Raportul de analiză a convergenţei „România – Zona Euro Monitor” nr. 15/2024 – „Europa şi pierderea dividendului păcii”.
„În acest context, cu multe riscuri şi pericole, sunt de înţeles dificultăţile pe care România le are în consolidarea bugetară, care ar trebui să se realizeze în următorii ani. Ca în alte state din UE, inflaţia IPC merge în jos şi este probabil să fie în jur de 5% la finele acestui an. Din păcate, deficitul bugetar este parcă încremenit la circa 6% din PIB (în metodologie europeană). În 2023, nu s-au realizat progrese faţă de 2022, iar anul acesta este electoral; presiuni sunt în creştere pe bugetul public. Dată fiind execuţia bugetară de până acum şi alte date, CE are estimări pentru 2024 ce duc deficitul la peste 6,5% din PIB. Consiliul Fiscal a estimat că deficitul va fi în jur de 6,4% din PIB în 2024, dacă nu se va recurge din nou la o tăiere drastică a cheltuielilor de capital, deşi programarea oficială este de 5% din PIB. Este greu de imaginat o scădere a acestui deficit în anii următori fără venituri fiscale suplimentare. În 2025, se va simţi şi impactul deplin al reformei pensiilor, care înseamnă circa 1,6% din PIB. Este aici o vulnerabilitate majoră a economiei, ce este atenuată, parţial, de nivelul încă rezonabil al datoriei publice (sub 50% din PIB), de resurse europene mari prin Cadrul Financiar Multianual (CFM) şi Planul National de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)”, susţine Daniel Dăianu, coordonatorul echipei de proiect, relatează Agerpres.
Potrivit acestuia, rezervele valutare de la BNR ilustrează intrarea masivă de bani europeni. Daniel Dăianu menţionează că în 2023 a avut loc o reducere a deficitului de cont curent, ajuns la circa 7% din PIB, faţă de peste 9% în 2022, pe seama, în principal, a ameliorării raportului de schimb.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
