42% dintre români sunt îngrijorați de un posibil război, mai mulți decât cei preocupați de posibilitatea pierderii locului de muncă sau diminuarea veniturilor. O primă explicație este obiectivă, legată de faptul că intensitatea conflictului din Ucraina a crescut, în timp ce perspectivele de încheiere a păcii s-au diminuat. A doua explicație ține însă de o zonă mai complicată, de comunicare, de propagandă și dezinformare, a afirmat Remus Ștefureac, în direct, la Puterea Știrilor.
„Asistăm la o veritabilă pandemie de știri false legate de recrutări, mobilizări ale tinerilor în armată, asumate de actori politici finanțați explicit de Moscova și care evident că determină polarizare socială și, la final urmărește vulnerabilizarea României”, a explicat sociologul.
Într-o asemenea situație, singura formulă viabilă de a contracara acest gen de război informațional este o colaborare între stat și societate, o coordonare între toate instituțiile administrative centrale și locale. Atunci când apare o știre legată de un transport de tehnică militară, ar trebui să avem o serie de reacții în lanț, ale Ministerului Apărării, ale primăriilor de pe traseu, din care să reiasă adevărul, a mai spus Remus Ștefureac. La fel, în cazul scrisorilor sau flyerelor primite uneori în cutia poștală și care anunță recrutări, mobilizarea tinerilor în armată.
„Asta înseamnă comunicare strategică, coordonare și doar astfel putem să combatem acest tip de agresiune. Sondajul la care ne referim face parte dintr-un proiect mai amplu, un barometru care-și propune să aducă în prim plan agenda populației, percepții, îngrijorări. El ne arată, surprinde, doar o realitate”, a subliniat sociologul, adăugând faptul că, dintre statele membre, România este cea mai afectată de această agresiune informațională, lucru care implică riscuri și vulnerabilități majore.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
