Sociologul Bruno Ștefan a analizat noul val de naționalism care cucerește România și atrage atenția că „societățile se dezvoltă pe universalitatea lucrurilor, nu pe tribalism”. De asemenea, el a punctat faptul că astfel de influențe vin și din „sistemele de forță ale statului unde sunt oameni mai apropiați de Rusia decât de NATO și UE”. De altfel, Călin Georgescu reprezentantul unor astfel de indivizi a fost.
„Georgescu a fost candidatul unor reprezentanți ai instituțiilor statului. Eu, dacă aș fi văzut că președintele Iohannis îi sancționează pe generalii care trebuiau să se ocupe de așa ceva, aș fi spus da, domnule, ăștia au tăiat frunze la câini. Dar Iohannis i-a premiat. Asta înseamnă că, de fapt, oamenii ăștia au lucrat pentru Călin Georgescu, pentru că există în formarea oamenilor din sistemele astea de forță, acest tip de naționalism, această apropiere de Rusia. Rusia este văzută ca o prietenă absolută, americanii sunt dușmanii de peste Ocean. Lucruri pe care eu le văd între oamenii pe care îi cunosc din sistemele astea. Au crescut cu același tip de naționalism ceaușist – noi suntem români, în veci aici stăpâni.
Gândiți-vă că nu întâmplător Ponta a luat cele mai multe voturi la PSD cu Mândru că sunt român, adică același tip de naționalism”, a spus sociologul invitat la Puterea Știrilor.
Bruno Ștefan a mai explicat de ce izolaționismul nu a fost și nu este un sprijin în dezvoltarea socială:
„Societățile se dezvoltă pe drepturi și libertăți cetățenești, pe universalitatea lucrurilor, nu pe tribalism. Tocmai ieșirea din tribalism este formă de creștere a civilizațiilor. Noi acum vedem o întoarcere la un tip de barbarie de asta care trebuie să pună granițe: Ăia sunt dușmanii.Adică nu suntem parte a unei alianțe, a unui imperiu, a unei confederații – NATO, România, Uniunea Europeană, pe care ne-am dorit-o. Nu! E dușmanul, trebuie să ne punem granițe. Ungurii sunt dușmanul. Toți.
Noi trecem la un tip de izolaționism pe care eu cel puțin, ca om de știință, nu am cum să-l privesc cu ochi buni, pentru că științele sunt universale prin natura lor. Fie că e vorba de istorie, de științe sociale, de științe tehnice, de orice alt tip de știință, chintesența științei este universalitatea. Adică trebuie să interacționez, să colaborez cu toți ceilalți, nu numai noi, pentru noi aici, că am trăit chestiile astea în comunism. Am avut o – nu contează că nu vă mai dăm literatură de specialitate științifică, faceți aici cât mai multe, reinventați voi roata. Și am reinventat-o, dar sărăntoacă, proastă, pentru că n-ai cum să nu trăiești într-un mediu, să vezi ce face și japonezul, și chinezul, și rusul, și americanul, și toate celelalte. Și de aceea, asta este chestia naturală pentru orice om, nu doar pentru știință.
Da, e bine că te-a dus Dumnezeu aici pe lumea asta, în România și nu în altă parte și că simți că nu degeaba, și deci ai cumva o datorie față de locurile astea. Dar de aici până la a spune, restul sunt dușmani, așa cum vedem discursurile astea – Uniunea Europeană, dușmanul, America, dușmanul – când până la urmă noi trăim mai bine și datorită lor, conectării la acea lume”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
