Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului și fost ministru de Externe, a declarat miercuri, în emisiunea „Puterea Știrilor”, că raportul Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților a SUA — potrivit căruia Comisia Europeană ar fi forțat platformele de social media să cenzureze conținut american și ar fi interferat în mod regulat în alegerile naționale ale statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România— „trebuie analizat în contextul mai larg al relațiilor tensionate dintre Washington și Bruxelles”. Potrivit acestuia, România „a căzut între scaune” într-o dispută mai amplă și are nevoie de clarificări diplomatice directe, profesioniste, nu de reacții mediatice.
„Primul comentariu pe care l-aș face este că, dintr-un anumit punct de vedere sau în bună măsură — nu integral — România a cam căzut între scaune în subiectul ăsta, într-un joc mult mai mare, mai direct, uneori mai aspru, între Washington și Uniunea Europeană, începând cu Bruxelles și cei care conduc Comisia Europeană. Există niște reproșuri foarte directe la adresa Comisiei Europene, inclusiv pentru faptul că și-au depășit în timp competențele prevăzute de tratatele Uniunii și că s-au dus prea mult peste statele membre. Asta e problema noastră în interiorul Uniunii Europene și, dacă mă întrebați pe mine, e un gram de adevăr în subiectul ăsta. Noi am căzut în treaba asta pentru că, pe acest tip de subiect cu acuzații de cenzură, libertatea de expresie, că se pune presiune pe unele state membre pentru a face și a drege, România este și ea exemplificată, plecând însă de la istoria de acum un an și ceva. Ea a rămas în sistem și, dacă ar fi să fac o sugestie modestă și umilă celor care conduc statul român, trebuie clarificată. Asta nu se face prin presă, nu se face prin declarații publice — se face direct, profesionist, discutând.
Agenda noastră bilaterală, bazată pe un parteneriat strategic, este mult mai amplă, mult mai complexă, mai pozitivă și cu un trecut istoric în care România a plătit cu sânge de soldat român atunci când americanii au avut nevoie — și în Irak, și în Afganistan — și am făcut-o cu cea mai mare sinceritate și atașament pentru valorile democratice pe care nu ni le-am schimbat. Nu ne-am schimbat constanta de dorință de apartenență la familia euroatlantică și o relație specială cu americanii”, a declarat Titus Corlățean.
„România a devenit producătorul de gaz natural numărul unu în Uniunea Europeană”
Acesta a insistat că România trebuie să pună în discuție și dimensiunea strategică și energetică a parteneriatului cu Statele Unite.
„Dacă înțelegem că fotografia e mult mai amplă, să nu facem greșeala să rămânem focusați exclusiv pe subiectul ăla. Subiectul trebuie clarificat pe discuție directă, dar agenda e mult mai bogată. În peisajul ăsta complicat din Marea Neagră, cu războiul de agresiune rusă împotriva Ucrainei, cu Balcani complicați, noi, România, avem un rol. Forăm în platoul continental al Mării Negre și în zona economică exclusivă — și forăm și cu partenerii americani. România a devenit producătorul de gaz natural numărul unu în Uniunea Europeană, fără încă să valorificăm resursele din Marea Neagră. Abia din 2027 vom începe efectiv să aducem gazul pe țărm și să-l folosim — jumătate, jumătate să-l exportăm.
Pe țărm avem un SMR (n.r – Small modular reactors)), în județul Dâmbovița, care în câteva săptămâni ar putea primi o decizie importantă legată de finanțare, și mai sunt unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, tot cu partenerii americani. Dacă faceți un calcul al pachetului bugetar și al banilor implicați — cineva a vorbit public de un pachet de vreo 30 de miliarde — înțelegem că prezența americană înseamnă și securitate energetică și securitate națională”, a susținut președintele Comisiei de politică externă.
Americanii și-au retras jumătate dintre efectivele militare din România
„A fost o dublă percepție. Faptul că retrageți din România și nu retrageți din Polonia creează o diferență de percepție strategică — Marea Neagră coboară ca importanță, iar Baltica rămâne sus. Nu e în regulă, chiar și pentru simplul fapt că războiul e la noi, nu în Baltica. Și există și percepția că această zonă ar putea deveni accesibilă pentru Rusia dacă prezența americană scade. Nu vreau să existe această percepție. Am propus chairmanului de relații externe din Congresul SUA să pună pe ordinea de zi o audiere privind semnificația strategică a Mării Negre și să ajutăm cu documentare.
Primul gest a fost să fie de acord. Știți care era primul punct deja programat? Semnificația strategică a Mării Baltice. Dacă înțelegem asta, trebuie să fim prezenți, să cerem și să obținem lucruri. Dacă ne blocăm doar în dezbaterea raportului, pierdem din vedere chestiuni strategice mult mai importante. Iar când le explici partenerilor americani, nu doar că înțeleg — marșează pe aceste argumente”, a mai explicat Titus Corlățean.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
