Tot ceea ce se întâmplă cu planurile de redresare și reziliență ilustrează foarte bine și existența unor probleme de comunicare pe care le-au avut liderii europeni cu cei naționali, a spus Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European. Avem la dispoziție un mecanism extraordinar, unic în istoria Europei, care presupune peste 700 de miliarde de euro, așa că este normal ca oamenii să se întrebe unde sunt banii.
„Trebuie să le explicăm oamenilor că vorbim despre un mecanism creat pentru a preveni o eventuală criză generată de pandemie sau de perioada post-pandemie. Și Europa s-a împrumutat în numele nostru, al tuturor, la dobânzi mult mai bune decât cele pe care le are de exemplu România, pentru a finanța soluții pentru redresarea economică a Europei, transformarea, modernizarea economiei în așa fel încât să ofere salarii mai mari, mai multe companii, școli, spitale modernizate. Din nefericire, sunt guverne sau actori politici care nu au înțeles lucrul acesta, cum a fost cel care a scris Planul Național de Redresare și Reziliență al României, introducând acolo prea multe reforme, prea multe măsuri care nu sunt legate de ceea ce își doresc oamenii”, a afirmat Victor Negrescu.
Foarte mulți din bani au fost cheltuiți și au ajuns la statele membre, aproximativ 85% din aceștia ajungând la statele beneficiare. Franța și Germania, de exemplu, sunt printre statele care au beneficiat din plin de fonduri, având o cotă de implementare de aproximativ 70%, chiar peste. De cealaltă parte însă, există și state care se situează la coada clasamentului, cum sunt Luxemburg, cu o cotă de implementare de 13% sau Ungaria, care a primit doar prefinanțare.
„România se află la 14% grad de implementare, avem încă o perioadă de negociere privind cererea de plată 3, unde trebuie să luăm decizii, dacă facem sau nu reformele restante, pentru că nu există varianta să le faci doar într-o anumită proporție, trebuie să negociem cu Uniunea Europeană. Săptămâna aceasta este crucială. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Bolos, poartă aceste negocieri împreună cu miniștrii de resort. Vom vedea care va fi soluția finală. În opinia mea, dacă vrem banii europeni în această situație, trebuie să implementăm reformele sau să modificăm planul. De altfel, eu, la Bruxelles și la Strasburg, am amendat regulamentele europene pentru ca modificarea planurilor să poată fi făcută mai ușor”, a subliniat euro-deputatul PSD.
Spre exemplu, în ultima perioadă, au fost operate 18 modificări ale planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre. Prin urmare, și românia poate face acest lucru, dacă nu se poate ajunge la o soluție în cadrul negocierilor.
„Mai mult decât atât, la Strasburg, am propus Comisiei Europene ca proiectele mature să poată continua pentru cel puțin 12 luni, adică să fie finanțate cel puțin 12 luni după termenul de august 2026, urmând ca proiectele viabile să poată să fie transferate către alte linii de finanțare, adică se termină PNRR în august 2026, apoi proiectul trece pe bugetul european pe termen lung sau pe fondul pentru competitivitate”, a explicat Victor Negrescu.
În felul acesta, orice proiect major va fi finalizat, lucru care poate deveni și un argument pentru combaterea euroscepticismului și creșterea încrederii românilor în deciziile blocului comunitar.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
