Consumul unor cantități mai mari de alimente ultraprocesate poate scurta durata de viață cu peste 10%, potrivit unui nou studiu nepublicat încă, realizat pe mai mult de 500.000 de persoane pe care cercetătorii le-au urmărit timp de aproape trei decenii, potrivit CNN.
Riscul a crescut la 15% pentru bărbați și la 14% pentru femei odată ce datele au fost ajustate, a declarat autorul principal al studiului, Erikka Loftfield, cercetător la Institutul Național de Cancer din Bethesda, Maryland.
Întrebați despre consumul a 124 de alimente, 90% dintre persoanele consumatoare de alimente ultraprocesate au spus că băuturile prea procesate se află în fruntea listei lor.
„Băuturile răcoritoare dietetice au fost principalul contribuitor la consumul de alimente ultraprocesate. Al doilea a fost băuturile răcoritoare zaharoase”, a declarat Loftfield. „Băuturile sunt o componentă foarte importantă a dietei și a contribuției la alimentele ultraprocesate.”
Cerealele rafinate, cum ar fi pâinea și produsele de patiserie ultraprocesate, s-au clasat pe locul următor în popularitate, potrivit studiului.
„Acesta este încă un studiu de masă amplu, de lungă durată, care confirmă asocierea dintre aportul UPF (alimente ultraprocesate) și mortalitatea de orice cauză, în special din cauza bolilor cardiovasculare și a diabetului de tip 2”, a declarat Carlos Monteiro, profesor emerit de nutriție și sănătate publică la Universitatea din São Paulo din Brazilia.
Monteiro a inventat termenul de alimente ultraprocesate și a creat sistemul de clasificare a alimentelor NOVA, care analizează, dincolo de nutrienți, modul în care sunt fabricate alimentele. Monteiro nu a fost implicat în studiu, dar mai mulți membri ai sistemului de clasificare NOVA au fost coautori.
Sistemul de clasificare NOVA clasifică alimentele de la cele minim procesate – alimente integrale, precum fructele și legumele – la cele procesate, precum mezelurile și cârnații – până la cele ultraprocesate. Alimentele ultraprocesate conțin ingrediente „niciodată sau rar utilizate în bucătării sau clase de aditivi a căror funcție este de a face produsul final plăcut la gust sau mai atrăgător”, conform Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.
Lista aditivilor include conservanți pentru a rezista la mucegaiuri și bacterii; emulgatori pentru a împiedica separarea ingredientelor incompatibile; coloranți și vopsele artificiale; agenți antispumanți, de încărcare, de albire, de gelificare și de glazurare; zahăr, sare și grăsimi adăugate sau modificate, menite să facă alimentele apetisante.
Studiul preliminar, prezentat duminică la reuniunea anuală a Societății Americane de Nutriție din Chicago, a analizat datele dietetice colectate în 1995 de la aproape 541 000 de americani cu vârste cuprinse între 50 și 71 de ani, care au participat la Studiul privind dieta și sănătatea al National Institutes of Health-AARP din SUA.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
