Costurile de împrumut ale României au crescut din nou semnificativ luni, continuând tendința din ultima săptămână, în condițiile derapajului fiscal și al rezultatului surprinzător de la alegerile prezidențiale. Finanțele nu au reușit să ia 600 de milioane de lei de la bănci, din cauza dobânzilor prea ridicate.
Randamentul la titlurile pe 10 ani a crescut luni la 7,4%, cu 11 puncte de bază față de nivelul de vineri și 50 de puncte de bază față de cel de la începutul lunii, respectiv 80 de puncte de bază față de începutul lunii octombrie.
Ministerul Finanțelor a respins luni toate ofertele pentru titlurile scadente în aprilie 2028, prin care voia să împrumute 600 de milioane de lei, ca urmare a dobânzilor ridicate cerute de investitori, care au subscris sub 200 de milioane de lei.
Alegerile prezidențiale au adus o surpriză de proporții, cu candidatul independent Călin Georgescu plasat pe primul loc, cu aproape 23% din voturi, urmat de Elena Lasconi (USR) și Marcel Ciolacu (PSD), cu circa 19% fiecare.
„În România, se pare că un candidat de extremă-dreapta și pro-rus, Georgescu, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, iar candidatul pro-european anticorupție Elena Lasconi a ajuns probabil pe locul al doilea, cu voturi încă în numărare. Un rezultat atât de puternic al lui Georgescu a fost o surpriză”, arată o analiză Erste. Banca austriacă mai arată că „România a cunoscut o vânzare pe piața obligațiunilor”, care a împins puternic randamentele titlurilor de stat.
Piața financiară începuse se penalizeze România încă de dinaintea alegerilor, în condițiile în care deficitul bugetar este prognozat să crească în acest an în jurul a 8% din PIB, față de ținta inițială de 5% din PIB.
Obligațiunile românești sunt singurele care se depreciază în regiune. Randamentele au ajuns cele mai ridicate, trecând peste cele plătite de Ungaria. Pe de altă parte, leul a rămas practic pe loc în raport cu euro, mișcare pusă de analiști pe seama intervențiilor băncii centrale. „În România, moneda rămâne stabilă și relativ puternică (evoluție susținută de banca centrală), dar ne susținem prognoza de depreciere pe parcursul anului viitor”, notează Erste. Datoria publică este așteptată să depășească 60% din PIB în următorii ani, față de 52% în prezent și 35% în 2019. La sfârșitul acestei săptămâni au loc alegerile parlamentare și peste două săptămâni, pe 1 decembrie, turul doi al alegerilor prezidențiale.
Pentru mai multe informații citește AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
