Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a anunţat că anul 2024 a fost încheiat cu un deficit de 8,6% și că în 2025 România trebuie să se încadreze la un deficit de 7%. Acesta a mai spus că 2025 va fi o adevărată provocare.
„2024 a fost un an dificil pentru România din toate punctele de vedere. A fost un an electoral, cu foarte multe alegeri, cu campanie electorală, a fost un an în care au fost recalculate pensiile, au fost majorate salariile în mai multe domenii şi au fost susţinute investiţii cu sume fără precedent.
Şi cred că acesta este elementul cel mai important al bugetului pe 2024. Chiar dacă anul a fost încheiat cu un deficit de 8,6% o să avem mâine-poimâine cifrele finale, probabil 8,6% deficit pe 2024”, a declarat Tanczos Barna.
Ce este deficitul bugetar și cum a evoluat în ultimii ani
Deficitul bugetar reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile unui stat, iar menținerea acestuia într-un interval sustenabil este crucială pentru stabilitatea economică. România, ca stat membru al Uniunii Europene, a fost sub presiunea de a respecta limitele impuse de Pactul de Stabilitate și Creștere, care recomandă un deficit bugetar de maximum 3% din PIB. Tot acest prag ne va deaschide calea spre zona Euro, dacă vom reuși să-l stabilizăm minim trei ani consecutiv. Cu toate acestea, în ultimii cinci ani, România a depășit constant acest prag, reflectând atât provocări structurale, cât și măsuri de politici publice adoptate în contexte economice și electorale dificile.
Anul 2019 a fost marcat de cheltuieli suplimentare generate de majorări salariale în sectorul public și de creșterea pensiilor. Deși economia României a înregistrat o creștere solidă, politica fiscală expansionistă a dus la un deficit semnificativ peste limita europeană de doar 0,6%. Potrivit datelor INS, în 2019, deficitul bugetar era de 4,3% din PIB. Deși această cifră era peste media UE, astăzi acesta este de două ori mai mare față de anul 2019.
Pandemia COVID-19 a avut un impact devastator asupra economiei globale, iar România nu a făcut excepție. Cheltuielile pentru sănătate, măsurile de sprijin economic și scăderea veniturilor din cauza restricțiilor economice au crescut semnificativ deficitul. La finele anului 2020 deficitul bugetar a ajuns la 9,2% din PIB, o cifră record.
În 2021 deși economia a început să își revină, România a continuat să aibă un deficit ridicat din cauza nevoii de finanțare a investițiilor și a cheltuielilor sociale. Guvernul a încercat să mențină stimulentele economice pentru a susține redresarea. Deficitul bugetar, deși în scădere față de anul precedent rămânea la valori ridicate – 7,1% din PIB potrivit datelor INS.
În 2022 deficitul a continuat să scadă dar tot s-a aflat peste media UE – 6,3% din PIB. Creșterea economică a încetinit, iar inflația a crescut rapid, erodând veniturile disponibile și amplificând presiunile sociale. În acest context, deficitul a rămas ridicat, dar a scăzut comparativ cu anul precedent datorită unei consolidări fiscale moderate.
În 2023 deficitul era de 5,9% din PIB, fiind pentru al treilea an consecutiv în scădere. Cu o încercare mai clară de ajustare fiscală, deficitul a fost redus, dar contextul geopolitic (inclusiv războiul din Ucraina) și inflația persistentă au impus noi provocări. Anul 2024 a dus așadar la o nouă explozie a deficitului, acesta crescând după ce ani la rând s-a aflat în scădere. 2024 a fost un an electoral, ceea ce a condus la cheltuieli suplimentare pentru majorări salariale și recalculări de pensii. De asemenea, investițiile masive în infrastructură, lăudabile din perspectiva dezvoltării economice, au contribuit la creșterea deficitului.
Media deficitului bugetar în UE
În perioada 2019-2024, media deficitului bugetar în Uniunea Europeană a fost sensibil mai redusă decât în cazul României. În 2019 media UE a fost de 0,6%, reflectând o disciplină fiscală solidă în majoritatea statelor membre. România, cu un deficit de 4,3%, s-a situat mult peste medie. În 2020 media UE a crescut la 6,9% din cauza pandemiei, dar România a depășit acest nivel cu un deficit de 9,2%.
În 2021 media UE a scăzut la 4,7%, în timp ce România a înregistrat un deficit de 7,1%. Un an mai târziu, în 2022 ,edia UE a continuat să scadă la 3,6%, dar România, cu 6,3%, a rămas departe de standardele europene. Abia în 2023 România și-a îmbunătățit poziția, dar a rămas peste media UE, estimată la 3,4%.
Concluzie: 2025 ne va pune puternic la încercare
În concluzie, evoluția deficitului bugetar al României reflectă atât vulnerabilități structurale, cât și un răspuns la crize externe. Comparativ cu media UE, România s-a aflat constant într-o poziție mai dificilă, ceea ce subliniază nevoia de reforme fiscale și de politici mai prudente. Anul 2025 va fi un test important pentru capacitatea României de a se alinia cerințelor europene și de a construi o bază fiscală sustenabilă.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
