Guvernul a redus ținta de la 5 milioane la 3,5 milioane de cărți electronice de identitate gratuite până la 30 iunie 2026, deși proiectul are bani prin PNRR. Andrei Caramitru susține că întârzierea și descurajarea adoptării noilor documente maschează o realitate demografică ce ar schimba repartiția politică și alocările bugetare.
„Statul după ce a amânat 13 ani buletinul electronic (care e OBLIGATORIU în UE). Acum mai blochează o dată. Și face tot ce se poate să nu își facă lumea așa ceva. Nebunia cu «buletin cipat» e lansată ca propagandă tocmai ca nu cumva lumea să își facă documentul ăsta nou”, a scris economistul Andrei Caramitru, într-o postare pe pagina sa de Facebook, care a adunat peste 2.300 de likeuri, 330 de distribuiri și mai bine de 160 de comentarii.
Conform spuselor sale, vreo 3 milioane de oameni „nu sunt unde spune statul/INS că sunt (în sate/rural). Sunt sau în orașele mari de la noi sau plecați în diaspora. Termitele însă trebuie să fure de la buget așa că nu pot permite să se afle asta, să fie cifrele corecte. Altfel s-ar închide primării, s-ar pierde fonduri din Saligny. Am avea mai puțini europarlamentari și parlamentari. Ba mai mult, ar fi mult mai mulți parlamentari de București, Ilfov, Timișoara, Cluj etc. și mult mai puțini de Ialomița, Vaslui, Botoșani, Gorj etc. Ar duce la o schimbare politică totală. Tragedie!!!!!! Pentru termite e tragedie!!!!!!”, adaugă el.
Așa ca întâi au blocat cardurile moderne europene, mai scrie el. „După, au fraudat masiv și brutal recensământul. Acum fac tot să blocheze să fie cat mai puține buletine noi. De asta și procedura să îți obții un buletin nou cu adresa nouă când te muți la oraș e aproape imposibilă. Totul e făcut în direcția termitelor”, completează economistul.
Guvernul a aprobat diminuarea țintei de la cinci milioane la trei milioane și jumătate. Ministerul Afacerilor Interne invocă securizarea investiției, eficientizarea utilizării fondurilor PNRR, interesul scăzut al populației și capacitatea variabilă a autorităților locale. Până la 28 august 2025 erau emise 436.674 de cărți electronice de identitate și preluate 467.290 de cereri. De asemenea, MAI menționează capacitatea scăzută de preluare a datelor biometrice, lipsa de familiaritate a personalului, infrastructura neuniformă și anunță extinderea la 672 de ghișee, depunerea cererilor la orice serviciu, caravane, preluare online și o aplicație mobilă pentru citirea sigură a datelor. Totodată, este invocat și riscul unor sancțiuni de aproximativ 264 de milioane de euro dacă țintele nu sunt atinse.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
