UPDATE, ORA 12.12
Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a declarat după ce și-a exprimat sufragiul că „puterea este în votrul nostru cinstit, în puterea Moldovei”.
„Modul cinstit este puterea cetățenilor, puterea moldovenilor. Și, astăzi, trebuie să votăm masiv, om cu om, vot cu vot, protejăm Pacea, dar și suveranitatea Republicii Moldova. Nimeni oricât de puternic ar fi nu poate să cumpere, să vândă sau să negocieze țara, dacă noi cu toții disciplinat ieșim la vot. Și asta trebuie să facem, oriunde am fi – la nord, sud, centru, Roma, București, Paris, Berlin sau Madrid – puterea stă în votul nostru onest, cinstit. Cu toții ieșim la vot! Foarte important, turul doi nu va fi, de asta este important, noi cu toții să ieșim la vot. Votul cinstit, liber, onest, este puterea țării, puterea Moldovei”.
Totodată, Recean a menționat că autoritățile au documentat mai multe tentative de organizare a cetățenilor din stânga Nistrului să meargă în România.
În România, preşedintele Nicuşor Dan a îndemnat cetățenii moldoveni să meargă la vot.
UPDATE, ORA 12.07
Prezenţa la vot este de peste 20 la sută (21.01%). Au votat 594.769 de moldoveni până la ora 12.00.
La Chişinău, au ajuns la urne 136.054 de pesoane. În România, au votat 9.414 oameni.
UPDATE, ORA 11.07
Până la ora 11.00, au votat 413.327 moldoveni. La Chişinău, au ajuns la urne 91.081 persoane. În România, au votat 6225 de cetăţeni ai R. Moldova.
Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a subliniat, duminică, după ce a votat la alegerile parlamentare, că nu sunt alegeri simple și că nu există cale de mijloc, Republica Moldova având nevoie de o majoritate pro-europeană.
„Nu sunt alegeri simple, vor marca cum vom trăi mulți, mulți ani înainte. Am votat pentru pace, stabilitate și o Moldova europeană”, a spus Grosu.
„Noi ne batem pentru o majoritate parlamentară proeuropeană. Alte scenarii nu există. Cale de mijloc nu există”, a mai declarat el.
Grosu a făcut un apel la cetățeni: „Îndemn pentru toți să meargă la votare. Rusia nu ne-a respectat niciodată și asta evident că a marcat relațiile noastre. Trebuie să ne căutăm de treaba noastră. Să mergem la votare. Să nu permitem nimănui, cât de mare și fioros ar fi, să decidă pentru noi”.
De asemenea, el a subliniat importanța vigilenței: „O chemare pentru toți – observatori și cetățeni: vigilență, foarte atenți, amabili, politicoși, să nu permitem nimănui să distorsioneze procesul electoral”.
Pe de altă parte, Misiunea de Observare Promo-LEX a alegerilor parlamentare din Republica Moldova a raportat că, până la ora 8:40, duminică dimineață, echipa centrală a prelucrat 73 de cazuri cu statut de incident, dintre care 40 au fost confirmate.
Potrivit unui comunicat, la deschiderea secțiilor, au fost semnalate mai multe incidente: 93 din 627 de secții monitorizate au fost deschise mai devreme sau după ora 7:00; în 6 secții, cel puțin un operator era absent; în 14 secții, camerele video nu au filmat procedurile de deschidere; 58 de secții nu au respectat solemnitatea deschiderii (intonarea imnului și afișarea drapelului); 8 secții nu au sigilat corespunzător urnele de vot.
Alte incidente semnalate includ: prezența materialelor de publicitate la mai puțin de 100 m de secție (3 cazuri); prezența persoanelor neautorizate în incinta sau raza secțiilor (10 cazuri); încălcarea secretului votului (8 cazuri), inclusiv fotografierea buletinelor de vot sau amplasarea necorespunzătoare a cabinelor; filmarea procesului de vot de către un reprezentant al concurenților (1 caz); agitație electorală sau PR negru în perimetrul secției (1 caz); votare nejustificată în grup (1 caz); acces restricționat pentru observatori (4 cazuri); păstrarea necorespunzătoare a buletinelor de vot nerepartizate (6 cazuri); deficiențe tehnice în SIAS Alegeri (1 caz); votarea cu acte neconforme (2 cazuri); transport organizat al alegătorilor pentru influențarea votului (2 cazuri); alte incidente, precum sigilarea urnelor înainte de deschidere sau duplicarea listelor electorale (4 cazuri).
UPDATE, ORA 10.22
O moldoveancă stabilită de 10 ani în China a parcurs 1400 de km împreună cu cei doi copii, pentru a vota la alegerile parlamentare, la secţia organizată de Ambasada Republicii Moldova, la Beijing.
Vezi mai mult aici.
UPDATE, ORA 10.09
Peste un sfert de milion de cetăţeni ai Republicii Moldova au votat până la ora 10.00 la alegerile parlamentare de peste Prut. Au ajuns la urne 252.672 persoane, adică 9,11 la sută din totalul alegătorilor.
La Chişinău, au ajuns la urne 54.673 persoane.
În România, s-a ajuns la aproape 4.000: au votat 3.922 persoane.
UPDATE, ORA 09.36
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a votat duminică, la ora 9:00, pentru alegerile parlamentare de peste Prut. După vot, președinta a oferit declarații presei. Ea a vorbit despre „primejdia” în care se află Moldova și despre parcursul pro-european al țării pe care o conduce.
Până acum a votat 190.047 persoane, ceea ce reprezintă 6,9 la sută din totalul votanţilor. La Chişinău, au votat 41.834 moldoveni, iar în România 2934.
În declarațiile sale de după vot, Maia Sandu a subliniat de mai multe ori că este important ca oamenii să meargă să voteze. Ea a făcut de multe ori referire și la Rusia.
„Am votat pentru un Parlament cu care să construim în continuare Moldova europeană. Dragi cetățeni, vă invit să mergeți la vot. Moldova, casa noastră, este în primejdie și are nevoie de ajutor. O puteți salva astăzi cu votul vostru, mâine ar putea fi prea tarziu. Votul vostru trebuie să decidă soarta țării, nu voturile cumpărate. Haideți să arătăm lumii că suntem oameni demni, care nu-și vând țara, să nu le permitem hoților și trădătorilor să ne vândă țara. Suntem o țară mică, dar voinică”, a spus Maia Sandu.
Președinta Republicii Moldova a vorbit din nou și despre implicarea Rusiei în alegerile din țara pe care o conduce.
„Federația Rusă s-a implicat masiv în alegeri, am vorbit și eu, au vorbit și instituțiile noastre: de la încercări de cumpărare a voturilor, instruirea unor tineri pentru a organiza violențe, acțiuni de destabilizare, am văzut cu toții cum au fost luați moldoveni și instruiți să posteze filmulețe. Moldovenii trebuie să decidă pentru Moldova și astăzi trebuie să ne apărăm țara”, a spus Sandu, potrivit Hotnews.
Cu cine ar putea face PAS majoritatea în viitorul Parlament
Președinta Maia Sandu a fost întrebată și despre viitoarea majoritate din Parlamentul Republicii Moldova, respectiv cu cine ar putea face PAS, partidul din care provine și ea, majoritatea.
„Doar oameni care cu adevărat care cred în Republica Moldova și în valorile europene pot forma o majoritate pro-europeană în Parlament, doar așa putem merge mai departe”, a spus scurt ea.
La un moment dat, Maia Sandu a vorbit și în limba engleză, pentru presa internațională prezentă la Chișinău să relateze despre alegerile parlamentare: „Noi, moldovenii, suntem suficient de puternici. Moldova va continua drumul său european”, a spus Sandu în engleză.
„Este un moment foarte important când trebuie să dovedim dragostea noastră de țară și să mergem la vot. Îi rog și pe cei care nu și-au făcut planuri să meargă neapărat la vot. Mâine s-ar putea să fie prea târziu”, a continuat, mai târziu, Maia Sandu în limba română.
Ce crede Maia Sandu că se va întâmpla „într-un scenariu prost”
Președinta Maia Sandu a spus că propaganda Rusiei „sugerează că nu sunt alegeri corecte, în situația în care ei pun presiune pe procesul nostru electoral”.
„Într-un scenariu prost, noi vom continua să luptăm pentru democrație, dar e clar că va fi mult mai greu și complicat. În acest scenariu prost trebuie să amânăm mult integrarea europeană. Ne trebuie un scenariu bun”, a spus Maia Sandu, explicând miza alegerilor de astăzi.
ŞTIREA INIŢIALĂ
Republica Moldova organizează duminică, 28 septembrie, alegeri parlamentare pe care președintele Maia Sandu le-a numit „cele mai importante din istoria micii țări”. Rezultatul va decide dacă Moldova, un stat de 2,4 milioane de locuitori, își continuă parcursul european sau riscă să revină în sfera de influență a Rusiei.
„Europa nu-și poate permite să piardă și Moldova”, a avertizat zilele trecute președintele ucrainean Volodimir Zelenski la ONU, făcând trimitere la Georgia și Belarus, deja dominate de Moscova.
PAS vs. Blocul Patriotic
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fondat de Maia Sandu și condus în prezent de premierul Dorin Recean, încearcă să-și mențină majoritatea parlamentară câștigată în 2021. Formațiunea are ca obiectiv aderarea la Uniunea Europeană până în 2030.
În opoziție se află Blocul Patriotic, o alianță de partide pro-ruse, în frunte cu Igor Dodon, fost președinte învins de Sandu în 2020. Blocul afirmă că integrarea europeană ar amenința independența țării și pledează pentru relații mai strânse cu Rusia, punctează Reuters.
Cine ar putea înclina balanța
Rezultatul ar putea fi decis de partidele mai mici. Blocul Alternativa, condus de primarul Chișinăului Ion Ceban (cel interzis în România) și de fostul procuror Alexandru Stoianoglo, se declară pro-european, dar critică Guvernul pentru „drumuri proaste, salarii și pensii mici”. Unii analiști cred însă că Alternativa este un „partid spoiler”, menit să erodeze voturile PAS și care păstrează totodată o punte către Moscova.
În ecuație intră și „Partidul Nostru”, condus de populistul Renato Usatîi, care a avut anterior legături cu politicieni naționaliști ruși. O altă necunoscută o reprezintă cei 277.000 de alegători din Transnistria, regiune separatistă pro-rusă, unde Rusia intensifică campaniile de dezinformare.
Diaspora, factor-cheie
Cu aproape un milion de cetățeni în diaspora, votul moldovenilor din străinătate ar putea fi decisiv. În scrutinele precedente, aceștia au susținut masiv PAS și direcția europeană.
În același timp, organizațiile de monitorizare avertizează că Moldova se confruntă cu „amenințări hibride persistente, conduse de Rusia, inclusiv război informațional, finanțări ilicite, atacuri cibernetice și mobilizare prin proxy”, potrivit Digital Forensic Research Lab, citat de The Guardian.
Uniunea Europeană, ca garanție de securitate
Integrarea europeană rămâne tema dominantă. Maia Sandu și PAS susțin că aderarea la UE este crucială pentru viitorul economic și pentru rezistența în fața presiunilor Rusiei. „Nu poate exista o Uniune Europeană sigură, o Polonie sigură, o Franță și o Germanie sigure fără o Moldovă independentă”, a declarat luna trecută premierul polonez Donald Tusk, aflat la Chișinău, alături de liderii Franței și Germaniei.
Totuși, pentru mulți alegători, economia este principala preocupare: inflația ridicată, sărăcia și corupția endemică alimentează scepticismul.
Referendumul din 2024 privind aderarea la UE a trecut la limită, cu puțin peste 50% din voturi.
Rusia, acuzată de ingerințe masive
Autoritățile moldovene acuză Rusia că încearcă să influențeze scrutinul prin finanțări ilegale, cumpărare de voturi, fake news și organizarea de proteste. Premierul Dorin Recean a spus recent că Moscova a cheltuit „sute de milioane de euro pentru a pune țara sub asediu”.
Săptămâna aceasta, poliția a efectuat 250 de percheziții și a reținut 74 de persoane pentru presupuse comploturi sprijinite de Rusia menite să provoace revolte. Kremlinul a respins toate acuzațiile, susținând că guvernul de la Chișinău creează „isterie anti-rusă” din motive politice.
Echilibru fragil
Sondajele indică un avans fragil pentru PAS, dar mai multe scenarii sunt posibile. PAS ar putea câștiga, continuând agenda de reforme și integrare europeană. Cel mai probabil, va fi nevoie de o coaliție, ceea ce va însemna negocieri dure și risc de blocaj.
Nu este exclusă victoria opoziției pro-ruse, sprijinită de partide centriste, ceea ce ar frâna procesul de aderare la UE și reformele democratice.
Când au loc alegerile parlamentare din Republica Moldova 2025
Alegerile parlamentare din Republica Moldova 2025 vor avea loc pe 28 septembrie, potrivit parlament.md. Cetățenii moldoveni sunt așteptați la urne pentru a își alege deputații care să îi reprezinte. 101 deputați vor fi aleși în Parlamentul Republicii Moldova, iar scrutinul va fi declarat valabil dacă se vor prezenta la urne cel puțin o treime dintre alegătorii înscriși în listele electorale.
Deputații vor fi aleși pentru un mandat de patru ani. În cursă s-au înscris 15 partide politice, patru blocuri electorale și patru candidați independenți. Campania electorală se încheie pe 26 septembrie 2025.
Cum se organizează alegerile parlamentare în Republica Moldova
Parlamentul moldovean este alcătuit din 101 deputați, care sunt aleși prin reprezentare proporțională pe liste de partid într-o singură circumscripție electorală la nivel național. Pragul electoral la nivel național variază în funcție de tipul listei: pentru partide este de 5%, pentru blocuri electorale este de 7%, iar pentru candidații independenți, pragul este de 2%.
Potrivit Constituției Republicii Moldova, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al Republicii Moldova și singura autoritate legislativă a statului, iar deputații au un mandat de patru ani. Pot vota cetățenii care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.
Fiecare alegător are dreptul să voteze cu două buletine de vot: unul pentru circumscripția națională și altul pentru circumscripția uninominală. Fiecare vpt are putere juridică egală.
În circumscripția națională (care cuprinde întreg teritoriul Republicii Moldova și secțiile de votare din străinătate) se vor alege 50 de deputați pe baza votului reprezentării proporționale (pe liste de partid închise).
În circumscripțiile uninominale se aleg 51 de deputați în baza votului majoritar, câte unul la fiecare circumscripție, inclusiv de la circumscripțiile constituite pentru alegătorii din afara țării și din localitățile din stângă Nistrului.
Partidele politice și candidații la alegerile din 2025
La alegerile parlamentare din Republica Moldova participă 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți, potrivit alegeri.md.
Iată cele mai importante partide și candidați la aceste alegeri:
Partidele politice participante
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – listă cu 104 candidați, condusă de Igor Grosu, actualul președinte al Parlamentului. Formațiunea promovează orientarea europeană și mesajele pro-reformă.
Partidul Nostru (PN) – are 102 candidați, în frunte cu Renato Usatîi. Se prezintă ca o alternativă antisistem, critică față de actuala guvernare.
Partidul Social Democrat European (PSDE) – intră în competiție cu 86 de candidați, avându-l ca lider pe Tudor Ulianovschi. Promovează o viziune social-democrată moderată.
Partidul „Democrația Acasă” (PPDA) – participă cu 88 de candidați, condus de Vasile Costiuc. Formațiunea se prezintă cu un mesaj reformist.
Partidul Liberal (PL) – înscrie 57 de candidați, avându-l în frunte pe Mihai Ghimpu. Păstrează tradițional discursul unionist.
Partidul Național Moldovenesc (PNM) – a înregistrat 54 de candidați, cu Dragoș Galbur cap de listă. Se axează pe valori naționale.
Uniunea Creștin-Socială din Moldova – prezintă 53 de candidați, condusă de Gabriel Călin, cu accent pe valorile sociale și tradiționale.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) – participă cu 62 de candidați, în frunte cu Boris Volosatîi, promovând unirea cu România.
Partidul „Renaștere” – a depus o listă de 71 de candidați, condus de Vadim Mișin, cu un mesaj axat pe suveranitate și tradiționalism.
Partidul Șansă (PȘ) – are 87 de candidați, liderul formațiunii fiind Alexei Lungu. Mesajul se concentrează pe dreptate socială și dezvoltare economică.
Liga Orașelor și Comunelor (LOC) – înscrie 68 de candidați, condusă de Sergiu Perciun, pledând pentru descentralizare și sprijinirea autorităților locale.
Partidul Schimbării (PS) – are 50 de candidați, cu Ștefan Gligor în frunte, promovând un mesaj de modernizare și reforme anticorupție.
Partidul Verde Ecologist (PVE) – prezintă 45 de candidați, condus de Anatolie Prohnițchi, cu o agendă ecologistă și orientată spre protecția mediului.
Partidul Național Liberal (PNL) – înscrie 42 de candidați, având-o ca lider pe Vitalia Pavlicenco, cu un discurs unionist și proeuropean.
Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă” (PRNA) – are 39 de candidați, condus de Valeriu Climenco, susținând unirea cu România și promovarea identității naționale.
Blocurile electorale
Blocul electoral patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei – în frunte cu Igor Dodon, reunește PSRM, PCRM, Partidul Republican „Inima Moldovei” și Partidul pentru Viitorul Moldovei. Listă cu 110 candidați.
Blocul electoral „Alternativa” – condus de Ion Ceban, include Mișcarea Alternativa Națională, PDCM și Congresul Civic. Listă cu 106 candidați.
Blocul electoral „Împreună” – format din Partidul Schimbării și Partidul Verde Ecologist, participă cu 60 de candidați.
Blocul „Unirea Națiunii” – include PNL și PRNA, cu 79 de candidați.
Candidați independenți
Patru candidați independenți s-au înscris în cursa pentru un fotoliu de deputat: Andrei Năstase, Olesea Stamate, Victoria Sanduță și Tatiana Crețu
Andrei Năstase a fost cel care s-a retras din cursa pentru președinte al Republicii Moldova în 2016, în favoarea Maiei Sandu. El a câștigat mandatul de primar general al Chișinăului, însă alegerile au fost invalidate.
Olesea Stamate a făcut parte din PAS și a fost ministru al Justiției în timpul primului mandat al Maiei Sandu. A fost acuzată de inițierea unor amendamente controversate în Parlament.
Victoria Sanduța a fost judecătoare până anul în 2024 și a făcut parte pentru scurt timp din ”Coaliția pentru Unitate și Bunăstare”.
Tatiana Crețu le-a transmite alegătorilor că nu va urma modelul unui politician „clasic” și că va reprezenta vocea fiecărui cetățean. După mulți ani petrecuți în Diaspora, candidata independentă a declarat că își propune să aducă în Republica Moldova principiile democrației europene.
Cum pot vota moldovenii din diaspora
Cetățenii moldoveni pot vota de oriunde. Aceștia au posibilitatea să voteze inclusiv prin poștă. Cetățenii din următoarele țări pot vota prin corespondență: Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă.
Cetățenii moldoveni aflați în diaspora au la dispoziție 301 de secții de votare pentru a își exercita votul la alegerile parlamentare.
Vezi AICI lista secțiilor de votare din diaspora
Cele mai multe secții sunt deschise în:
- Italia – 75 secții
- Germania – 36 secții
- Franța – 26 secții
- România – 22 secții
- Marea Britanie – 23 secții
- Statele Unite ale Americii – 22 secții
- Spania – 15 secții
- Irlanda – 12 secții
- În Rusia au fost deschise 2 secții de vot ambele la Moscova.
- Votul în România
Moldovenii din România au la dispoziție 23 de secții de vot. Dintre acestea, 5 sunt deschise în București, 3 la Iași, câte două în Cluj-Napoca, Brașov și Timișoara și câte una în Baia Mare, Bacău, Constanța, Craiova, Galați, Oradea, Sibiu, Suceava și Rârgu Mureș.
Pentru a vota, aceștia au nevoie de unul dintre următoarele acte:
· cartea de identitate, buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova;
· cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate provizoriu;
· pașaportul cetățeanului Republicii Moldova (inclusiv expirat).
Rezultatele alegerilor și formarea guvernului
Pentru alegerile parlamentare din R. Moldova 2025, campania a început pe 29 august și s-a încheiat vineri, 26 septembrie.
Curtea Constituțională a Republicii Moldova, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, este instituția care hotărăște validarea sau invalidarea mandatului de deputat.
În 30 de zile de la alegeri, Parlamentul se întrunește fiind convocat de președinte.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
