Statele din Uniunea Europeană (UE) traversează un moment dificil și par tot mai aproape de o confruntare militară cu Rusia. Cazul dronelor din ultimele zile i-a făcut pe mulți politicieni români și europeni să se întreacă în declarații care să anunțe acțiuni militare, dar ulterior faptele s-au dovedit temperate. La nivelul UE și NATO s-a vorbit inclusiv despre doborârea avioanelor militare rusești, ceea ce ar fi mult mai grav.
Politicienii, războinici în declarații
Nu este pentru prima dată când dronele Rusiei intră în spațiul aerian al României, însă de data aceasta politicienii și-au schimbat discursul. Tot mai mulți lideri din coaliția de guvernare au cerut doborârea dronelor militare, după ce o dronă a intrat în spațiul nostru pe 13 septembrie.
Ionuț Moșteanu, ministrul apărării, a fost printre primii care au cerut Armatei să doboare drone, însă acestea credea că decizia îi aparține. Ulterior, ședința CSAT a clarificat că ministrul apărării nu dă niciun ordin în cazul dronelor militare.
„Armata Română și aliații care fac poliție aeriană pe teritoriul României POT DOBORÎ drone care intră în spațiul nostru aerian. (…) Normele/procedurile care stabilesc lanțul de comandă pentru doborârea aeronavelor CU PILOT au fost lucrate peste vară, acum sunt pe masa CSAT și vor fi aprobate în prima ședință.
Până atunci, aprobarea o dă, ca și până acum, ministrul sau un împuternicit de pe lanțul de comandă, atunci când ministrul dispune asta, temporar”, spunea Moșteanu, pe 13 septembrie.
Sorin Grindeanu, președintele PSD, care cerea măsuri mai ferme împotriva Rusiei, dar nu a precizat că ar însemna asta:
„Trebuie să fim mai fermi. Sunt de acord cu Trump. Tot ce încalcă spațiul NATO cu avioane, drone. Aici nu e loc de greșeli”.
Titus Corlățean, candidat la funcția de președinte PSD, a fost mult mai dur și a cerut clar doborârea dronelor Rusiei. Declarația acestuia a fost una care încuraja la răspuns militar:
„Până nu dobori una-două drone, te tratează alții ca pe cineva ezitant. Când protejezi națiunea și teritoriul, nu stai mult la analiză, le dai jos”.
Ce riscăm dacă doborâm dronele
Doborârea dronelor nu este o decizie doar a României, ci trebuie ținut de contextul de la nivelul NATO. Până în prezent, acest subiect era aproape tabu printre politicieni, dar în ultimele săptămâni a devenit tot mai dezbătut. Polonia a anunțat că a doborât mai multe drone ale Rusiei pe teritoriul său, într-un scandal care a inflamat scena politică europeană. România ar putea să ajungă și ea într-o astfel de situație, dacă Armata va considera că o dronă este periculoasă pentru populație sau structurile militare și civile.
Colonelul (r) Ion Petrescu a explicat, pentru PS News, ce s-ar întâmpla dacă țara noastră ar doborî o dronă rusească. Colonelul consideră că situația nu va degenera, deoarece Rusia este slăbită din punct de vedere economic și nu ar dori o confruntare cu NATO.
„La nivel diplomatic ar fi o succesiune de comunicate de condamnare, la București, respectiv de dezmințire la Moscova, a incursiunii dronei răsăritene în spațiul aerian românesc. NATO va reacționa proporțional cu pericolul creat, printr-o luare de poziție oficială. Situația nu va degenera datorită poziției tot mai slăbite a Federației Ruse, din punct de vedere economic”, a declarat Ion Petrescu.
Donald Trump, președintele SUA, poate schimba echilibrele în Europa, mai ales după ce a anunțat că avioanele rusești care vor mai intra în spațiul aerian al statelor NATO ar trebui doborâte. O astfel de declarație au făcut și diplomații unor țări UE, care au avertizat Moscova că vor lua măsuri militare.
Colonelul (r) Ion Petrescu consideră că nu ar izbucni un război NATO-Rusia, dacă statele NATO vor decide să doboare avioanele rusești care invadează spațiul nostru aerian.
„Nu va fi o confruntare militară, între comunitatea transatlantică democrată și dictatura din Rusia, pentru că actualii conducători de la Moscova știu că aceasta le-ar aduce sfârșitul pozițiilor publice și confortului lor individual actual”, a precizat colonelul (r) român.
Cine doboară dronele
Dar până la marile acțiuni militare, politicienii trebuie să decidă cine ia decizia. România a stabilit, în CSAT, că deciziile privind acțiunile militare vor depinde de Armata Română. Ministrul Ionuț Moșteanu s-a grăbit să-și asume responsabilități care nu îl privesc, într-o încercare de exploatare politică a unui conflict.
Decizia pentru doborârea dronelor și avioanelor militare care intră ilegal în spațiul aerian al României va depinde de comandantul militar al misiunii, după regulile NATO, iar cele civile depind de ministrul apărării. Astfel, politicienii sunt ținuți departe de cazurile militare, tocmai pentru că nu au capacitatea să evalueze un pericol.
Această decizie din CSAT este apreciată și de cadrele militare, care arată că politicienii și militarii au roluri diferite într-o democrație.
„În democrațiile consolidate, alegătorii își trimit reprezentanții în legislativele naționale, cu menirea de a genera încadrările legale ale măsurilor naționale defensive. Iar militarii sunt și rămân principalii garanți ai respectării suveranității naționale inclusiv în spațiul aerian al țării. Prin urmare, politicienii și militarii au responsabilități distincte, clare, pe care este bine să le respecte fiecare, conform interesului național. O țară demnă nu cade în genunchi, dar un imperiu vetust ajunge la groapa de gunoi a istoriei”, a explicat colonelul (r) Ion Petrescu.
Moscova amenință cu războiul dacă NATO îi doboară avioanele
În urmă cu câteva zile, Estonia a acuzat că un avion al Rusiei i-a invadat spațiul aerian. NATO a făcut imediat mai multe declarații împotriva Rusiei, iar Donald Trump a vorbit inclusiv de ipoteza de a doborî aceste avioane. Dacă Rusia poate trece cu vederea distrugerea unei drone, nu va face același lucru în cazul unui avion care costă zeci de milioane de dolari. Dar mult mai grav e faptul că Rusia ar pierde unul sau mai mulți piloți militari.
Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, a spus că aceste declarații privind doborârea avioanelor sunt „imprudente, iresponsabile și au consecințe periculoase”.
Ambasadorul Rusiei în Franța a anunțat că „ar fi război” dacă NATO ar face acest lucru, iar acesta a mai adăugat că și avioanele Alianței Nord-Atlantice intră în spațiul aerian al Rusiei și nu sunt atacate.
Ipoteza de a vedea avioanele Rusiei doborâte de NATO este pură speculație în acest moment, iar politicienii încearcă mai mult să pară puternici pe scena internațională cu astfel de declarații. Decizia de a doborî avioane militare rusești se ia la nivel de NATO, care până acum a fost foarte prudent și a precizat de mai multe ori că nu e în război cu Rusia. Guvernele statelor mici nu au libertatea să ia singure astfel de decizii importante, atât timp cât apărarea lor depinde de SUA. Spre exemplu, cele trei țări baltice nu au avioane militare de vânătoare cu care să doboare avioanele, iar spațiul lor aerian este protejat de misiunile NATO.
Marea schimbare în interiorul NATO poate veni de la Donald Trump sau de la cele trei mari state europene: Germania, Franța și Marea Britanie. Atât timp cât aceștia vor rămâne prudenți, șansele unui conflict direct NATO-Rusia sunt minime, chiar și cu toate provocările pe care le vedem. Vor exista discuții în interiorul NATO privind schimbarea regulilor pentru doborârea avioanelor Rusiei, însă decizia finală va depinde de marile state.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
