Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a declarat marți, în emisiunea „Puterea Știrilor”, că instituția trece printr-un amplu proces de reorganizare, după ce, în ultimii ani, AEP ar fi funcționat „într-un fel de disoluție”, pe fondul schimbărilor succesive de conducere și al lipsei unor reguli administrative clare.
Șeful AEP a anunțat că aproximativ 200 de posturi au fost eliminate din organigramă, dintre care peste 100 erau ocupate, și a explicat că o parte dintre angajați au ales să plece după introducerea unor reguli stricte de disciplină și conduită profesională.
„200 de posturi, dintre care ocupate peste 100. La momentul acesta sunt 30 de angajați mai puțin decât în urmă cu șase luni de zile. Unii au ales să plece probabil din interese personale, alții au ales să plece pentru că am schimbat mult regulile de conduită generală în cadrul Autorității Electorale Permanente, începând cu prezența la program la ora stabilită și plecarea la ora stabilită după ce ți-ai făcut opt ore”, a declarat Adrian Țuțuianu.
Acesta a susținut că instituția se confrunta cu probleme majore de organizare internă și lipsă de autoritate administrativă.
„Nu am lăsat lucrurile așa cum le-am găsit, pentru că instituția se afla – și încă n-am rezolvat integrat problema – într-un fel de disoluție. În ce sens? În sensul că nimeni nu mai asculta de nimeni”, a afirmat președintele AEP.
„Oamenii s-au învățat să nu prea mai asculte de nimeni”
Șeful Autorității Electorale Permanente a anunțat și desființarea actualelor direcții județene, care vor fi înlocuite cu structuri teritoriale restrânse, cu trei-patru angajați.
„Știți foarte bine că au fost probleme la AEP în ultimii trei-patru ani de zile. S-au schimbat doi președinți. A plecat mai întâi domnul Mitulețu, apoi a plecat domnul Greblă, a fost un interimat. Oamenii s-au învățat să nu prea mai asculte de nimeni. Mai este și problema direcțiilor acestea județene pe care le desființăm și vom înființa doar niște structuri teritoriale cu trei-patru angajați, unde nimeni nu a mai trecut prin teritoriu să-i vadă ce fac, cum au sediu, cum și-au așezat atribuțiile pe oamenii existenți. Avem situații ciudate: doi angajați la Tulcea, de exemplu, sau la Brăila, și zece angajați la Dâmbovița sau nouă la Cluj, sau, ca să dăm un exemplu similar Clujului, la Prahova doar cinci, fără niciun fel de criteriu”, a precizat președintele AEP.
AEP pregătește prima lege proprie de organizare și funcționare
Adrian Țuțuianu a afirmat că Autoritatea Electorală Permanentă este singura instituție autonomă din România care nu are o lege proprie de organizare și funcționare.
„Prima lege importantă este legea privind organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente. Această instituție e singura dintre cele autonome care nu are o lege proprie de organizare și funcționare. arte din atribuții și din structura organizatorică o găsim în Legea 208/2015 privind alegerea Senatului și Camerei Deputaților. Parte o găsim în legea finanțării partidelor politice și mai sunt câteva ordonanțe de urgență care au venit și au alocat atribuții AEP-ului în contextul electoral din anii 2024-2025”, a explicat acesta.
Țuțuianu a subliniat că trebuie clarificate atribuțiile AEP în raport cu Ministerul de Interne, Guvernul, autoritățile locale, CNA și ANCOM, în special în privința publicității electorale online.
„Nu sunt foarte bine separate și îmi creează și confuzii atribuțiile AEP, atribuțiile Ministerului de Interne, atribuțiile Guvernului, atribuțiile autorităților administrației publice locale, mai nou atribuțiile CNA și ANCOM dacă vorbim de publicitatea electorală”, a spus acesta.
AEP vrea o structură specială pentru controlul publicității politice online
Președintele Autorității Electorale Permanente a anunțat că instituția analizează înființarea unei structuri speciale dedicate monitorizării publicității politice online.
„Este de discutat și analizăm oportunitatea înființării în cadrul Autorității Electorale Permanente a unei structuri – poate direcție, poate serviciu – care să se ocupe de publicitatea online, în contextul punerii în aplicare a unor dispoziții din Regulamentul 900/2024 privind publicitatea politică”, a declarat Adrian Țuțuianu.
Șeful AEP a vorbit și despre reactivarea structurii numite „expert electoral”, prevăzută de lege încă din 2015, dar care nu a funcționat niciodată efectiv.
„Există o structură numită expert electoral. Ea este prevăzută de lege din 2015. Nu a funcționat niciodată. Este o structură în subordinea AEP-ului cu personalitate juridică. Niciodată n-a fost dotată cu resurse, începând cu cele umane și terminând cu cele materiale”, a explicat acesta.
Adrian Țuțuianu: „Filipine are urne inteligente din 1990”
Potrivit președintelui AEP, noua structură ar trebui să se ocupe atât de cercetare electorală comparată, cât și de analiza soluțiilor moderne utilizate în alte state.
„Vreau să operaționalizez această structură, poate nu cu personalitate juridică, ci în interiorul Autorității Electorale Permanente, care să se ocupe de două chestiuni: de cercetare – vorbim aici de cercetarea unor sisteme electorale din state și democrații consolidate ale lumii – să vedem ce fac alții, inclusiv sub aspectul logisticii electorale. Filipine, unde vin foarte multe doamne care cresc copiii românilor pe aici, au din 1990 urne inteligente în secțiile de votare, care scanează și buletinele de vot și generează rezultatul într-o jumătate de oră după închiderea competiției electorale. Cred că ar fi interesant ca AEP să cerceteze puțin istoria electorală a României, poate de la 1859, și să aducem la zi această evoluție. Ține de istoria noastră, de civilizația noastră, de cultura politică și democratică a României”, a conchis președintele Autorității Electorale Permanente.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
