PE SCURT:
- Europa se confruntă cu temperaturi marine record și cu efectele tot mai severe ale schimbărilor climatice, în timp ce seceta afectează inclusiv infrastructura energetică.
- În Germania, ascensiunea AfD provoacă îngrijorări politice și economice, inclusiv în rândul investitorilor.
- La Roma, Giorgia Meloni își înăsprește discursul privind migrația și securitatea în perspectiva alegerilor, pe fondul concurenței venite din partea extremei-drepte.
- Polonia devine a șasea economie a UE, depășind Belgia, Suedia, Irlanda și Austria.
- Ungaria se pregătește să aleagă un nou președinte, candidatul promovat de partidul de guvernământ Tisza fiind un fost judecător care a fost demis anterior de Viktor Orbán.
EUROPA
Oamenii de știință au afirmat că, luna trecută, mările lumii au înregistrat temperaturi mai ridicate decât în orice altă lună iulie din istorie, pe fondul valului de caniculă devastator care a lovit Europa de Vest, precizează The Guardian.
Temperaturile la suprafața mării au atins niveluri record pentru luna iulie pe coasta Atlanticului și în vestul Mediteranei, a constatat serviciul Copernicus al UE pentru schimbările climatice, în contextul în care valuri de căldură severe au agitat mările Europei. La nivel global, temperatura medie a suprafeței mării în afara regiunilor polare reci a fost cea mai ridicată înregistrată vreodată pentru această lună, depășind recordul anterior din iulie 2023.
Temperaturile aerului la suprafață din întreaga lume în iulie 2026 au fost ușor mai scăzute decât în iulie 2024 – cu doar 0,01 °C –, ceea ce i-a determinat pe oamenii de știință să considere cele două luni drept cele mai calde luni iulie din istorie, la egalitate pe locul al doilea.
Primele două luni de vară ale anului 2026 au fost cu 2,79 °C mai calde decât în mod obișnuit, a anunțat luni programul Copernicus, depășind recordul anterior stabilit acum patru ani și reflectând „persistența excepțională a căldurii” de la începutul sezonului.
BERLIN
Ministrul Economiei din Germania a avertizat că sprijinul tot mai mare acordat partidului de extremă dreapta „Alternativa pentru Germania” (AfD) ar putea submina eforturile guvernului de a atrage investitori străini, în contextul în care acesta urmărește să atragă cel puțin 3,75 trilioane de euro din capital privat până în 2040.
Într-un interviu acordat ziarului Financial Times înaintea primului summit al investițiilor din Germania, care va avea loc la Berlin în octombrie, Katherina Reiche a avertizat că sprijinul politic tot mai mare acordat partidului AfD ar putea „provoca îngrijorări” în rândul potențialilor investitori.
Guvernul de coaliție al cancelarului Friedrich Merz speră să profite de acest eveniment pentru a obține angajamente importante din partea investitorilor internaționali, precum fondurile de pensii și grupurile de capital privat. Această inițiativă face parte din eforturile lui Merz de a revigora o economie stagnantă care se confruntă cu provocări structurale, printre care concurența acerbă din partea Chinei, prețurile ridicate la energie și o forță de muncă care îmbătrânește rapid.
Însă, cu câteva săptămâni înainte de începerea conferinței „Invest in Germany”, pe 19 octombrie, AfD ar putea obține victorii istorice la alegerile din două foste landuri est-germane.
În special, potrivit sondajelor, partidul de extremă-dreaptă este pe punctul de a obține majoritatea absolută în landul Saxonia-Anhalt în septembrie. Agenția germană de informații interne a declarat că AfD reprezintă o potențială amenințare la adresa democrației țării.
ROMA
În contextul apropierii alegerilor de anul viitor și al apariției unui nou rival de extremă dreapta, prim-ministrul italian Giorgia Meloni — ale cărei origini politice se regăsesc în dreapta post-fascistă italiană — renunță la imaginea moderată pe care și-a construit-o în cei patru ani de mandat și își înăsprește tonul în ceea ce privește migrația și securitatea, scrie POLITICO.
Guvernul Meloni a fost primul din UE care a atacat guvernul spaniol în legătură cu afluxul brusc de migranți din Maroc în exclava spaniolă Ceuta.
În timp ce Franța și alte țări au înăsprit controalele la frontieră, Italia a mers mai departe și a anunțat că a suspendat acordul Schengen al UE privind libera circulație cu Madridul. Acum, în aeroporturile italiene, pasagerilor din Spania li se cere să se alăture unei cozi separate.
Biroul lui Meloni a precizat clar că nu are intenția de a ridica controalele cel puțin până pe 15 august, intensificând conflictul cu Spania, care a aplicat represalii asemănătoare asupra călătorilor din Italia.
Conflictul cu Spania este doar cel mai recent semn că liderul italian face tot ce poate pentru a-și asigura electoratul de bază, de extremă-dreapta, în fața unei provocări venite chiar din tabăra dreptei, din partea lui Roberto Vannacci, un fost general și membru al Parlamentului European.
VARȘOVIA
Conform datelor furnizate de Oficiul European de Statistică, valoarea PIB-ului Poloniei la prețuri curente s-a ridicat la 922,9 miliarde de euro în 2025. Asta înseamnă că Polonia reprezintă 4,9% din economia întregii Uniuni Europene. Din punct de vedere al dimensiunii economice, doar Germania, Franța, Italia, Spania și Țările de Jos se situează în prezent înaintea Poloniei, potrivit Euronews.
Germania rămâne pe primul loc, cu un PIB de 4,47 trilioane de euro. Franța a generat 2,99 trilioane de euro, Italia 2,26 trilioane de euro, Spania 1,69 trilioane de euro, iar Țările de Jos 1,17 trilioane de euro.
Astfel, Polonia se situează înaintea Belgiei, Suediei, Irlandei și Austriei.
Aceasta este, de departe, cea mai mare economie din Europa Centrală și de Est. Pentru comparație, PIB-ul României în 2025 s-a ridicat la 380,1 miliarde de euro, al Republicii Cehe la 347,3 miliarde de euro, iar al Ungariei la 218,8 miliarde de euro.
PIB-ul cumulat al celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-a ridicat la aproximativ 18,8 trilioane de euro în 2025. Germania a avut cea mai mare pondere – 23,8% – urmată de Franța, cu 15,9%, și de Italia, cu 12%.
BUDAPESTA
Partidul de guvernământ din Ungaria a anunțat sâmbătă că l-a ales pe un fost judecător al Curții Supreme, demis de fostul prim-ministru Viktor Orbán, drept candidatul său pentru funcția de viitor președinte al țării.
Grupul parlamentar al partidului Tisza, condus de noul prim-ministru pro-UE, Peter Magyar, a declarat că l-a desemnat pe András Baka drept candidatul său pentru funcția, în mare parte ceremonială, de șef al statului, potrivit Euractiv.
Parlamentul unicameral al Ungariei îl va desemna marți pe succesorul lui Tamas Sulyok, un aliat al lui Orbán care a fost nevoit să demisioneze pe 19 iulie, după ce parlamentarii au adoptat un amendament constituțional care i-a scurtat mandatul.
Baka a fost demis din Curtea Supremă a Ungariei în 2012, după ce a condamnat o măsură inițiată de Orbán de a reduce vârsta de pensionare obligatorie a judecătorilor de la 70 la 62 de ani, calificând-o drept o „epurare judiciară”.
Atât UE, cât și SUA au calificat reducerea limitei de vârstă drept ilegală, iar în 2016 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat câștig de cauză lui Baka.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
