Fostul premier și ministru de Externe Adrian Năstase susține că în relațiile internaționale se conturează, tot mai vizibil, o trecere de la o ordine globală construită pe reguli și valori comune la una în care statele își justifică acțiunile prin invocarea propriilor „nevoi strategice”. Fenomenul, afirmă el, creează un precedent riscant și poate alimenta tendințe revizioniste și conflicte regionale.
În analiza publicată pe blogul său, Năstase pornește de la celebra formulă marxistă — „de la fiecare după posibilități, fiecăruia după nevoi” — despre care spune că, la 150 de ani de la formulare, capătă „relevanță și pentru societatea globală”. Dacă ordinea internațională era până de curând fundamentată „pe reguli acceptate și pe principii fondate pe VALORI”, în opinia sa „în ultimele luni, se impune un nou fundament al ordinii globale — NEVOILE”.
Exemplul american: „Statele Unite au NEVOIE de Groenlanda”
Pentru a ilustra această schimbare de logică geopolitică, Năstase face referire la poziții atribuite fostului președinte american Donald Trump:
„Iată spre exemplu președintele Trump a reiterat, de curând, ideea că Statele Unite au NEVOIE de Groenlanda pentru securitatea lor națională.”
El asociază aceeași abordare și cu alte dosare strategice americane:
„Și abordarea privind Canalul Panama a fost asemănătoare. La fel este abordarea privind Venezuela, Canada, Mexic, Columbia.”
În interpretarea sa, accentul pus pe „nevoie strategică” — în detrimentul cadrului normativ internațional — riscă să devină referință pentru alte mari puteri.
„Rusia ar putea să-și afirme NEVOIA de a controla gurile Dunării”
Adrian Năstase avertizează că precedentul poate alimenta revendicări teritoriale sau intervenții motivate geopolitic:
„Spre exemplu, Rusia ar putea să-și afirme NEVOIA de a controla gurile Dunării. Evident, pentru securitatea sa națională.”
El evocă și istoricul ambițiilor strategice ale Moscovei:
„De altfel, în trecut NEVOILE Rusiei vizau chiar controlul asupra Constantinopolului pentru a obține o deschidere la Marea Mediterană.”
În aceeași logică, alte state nemulțumite de aranjamente teritoriale existente ar putea „redescoperi unele NEVOI”, ceea ce — avertizează Năstase — „poate fi cauză a unor politici secesioniste, revizioniste sau a unor noi conflicte internaționale”.
Critică la adresa retoricii de securitate și aluzie orwelliană
Într-o notă ironic-critică, fostul premier sugerează că redefinirea intereselor strategice prin prisma „nevoilor” pune în discuție chiar modul în care statele își conceptualizează politica de apărare:
„În această situație, fiecare stat ar trebui să urmeze exemplul american și să-și reboteze ministerul apărării în minister de RĂZBOI? Sau poate să le botezăm, la sugestia lui Orwell, în ministere ale păcii, ca să acoperim și războaiele hibride?”
Referința la Orwell funcționează ca metaforă pentru riscul unei retorici oficiale în care limbajul securității poate masca realități conflictuale.
Mesaj către vecinii României
Într-un post-scriptum cu valoare de avertisment regional, Năstase notează:
„Sper ca, în viitor, niciunul dintre vecinii noștri să nu descopere vreo NEVOIE pentru securitatea sa națională în dauna teritoriilor noastre.”
Un al doilea P.S. are nuanță ironică și țintește curente „suveraniste” din politica internă:
„Mi s-a părut interesantă inițiativa suveranistă de a organiza, în 2026, ‘Anul Americii’ în România. Și cu participarea «Delta Force»?”
Analiză: De la „valori” la „nevoi” — ce presupune schimbarea de logică
Mesajul lui Adrian Năstase poate fi citit ca o critică la adresa trecerii de la:
-
o ordine normativă, bazată pe drept internațional, tratate și valori comune,
-
la o ordine pragmatic-interesată, în care statele își legitimează deciziile prin „necesități de securitate” unilateral definite.
În acest cadru, invocarea „nevoii” capătă funcție politică dublă: justificare strategică pentru marile puteri și potențial instrument retoric pentru state care contestă statu-quo-ul teritorial. Riscul, sugerează Năstase, este amplificarea tendințelor revizioniste și erodarea arhitecturii multilaterale de după Războiul Rece.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
