UPDATE 17:09
Răsturnare de situație pe lista PNL-PSD la europarlamentare. Deși Ramona Chiriac, fosta şefă a Reprezentanţei Comisiei Europene în România, trebuia să deschidă lista, aceasta a anunţat în şedinţa PSD că nu doreşte să mai candideze, au precizat surse politice.
Conducerile PSD şi PNL analizează, în şedinţe, candidaţii şi locurile eligibile pentru Parlamentul European.
Lista comună la europarlamentare este discutată, la această oră, în şedinţele celor două formaţiuni, atât PSD cât şi PNL stabilind ordinea poziţiilor eligibile.
Până la acest moment, după retragerea Ramonei Chiriac, lista comună se prezintă astfel: Mihai Tudose (PSD, Rareş Bogdan (PNL), Gabriela Firea (PSD), Dan Motreanu (PNL), Victor Negrescu (PSD), Adina Vălean (PNL), Vasile Dîncu (PSD), Daniel Buda (PNL) Maria Grapini (PSD) Siegfried Mureşan (PNL), Gheorghe Cârciu (PSD), Dragoş Benea (PSD) Mircea Hava (PNL), Titus Corlăţean (PSD), Dan Nica (PSD), Gheorghe Falcă (PNL), Roxana Mînzatu (PSD), Virgil Popescu (PNL), Alexandru Muraru (PNL).
Printre candidaţii PNL ar urma să se afle şi deputatul Mara Mareş, preşedinta Organizaţiei de Tineret a partidului, însă nu pe un loc eligibil.
Ordinea candidaţilor poate suferi modificări, în funcţie de discuţiile interne din partide.
–––––––-
După doi ani de guvernare comună, PSD și PNL formează o alianță electorală, mergând pe liste comune la alegerile europarlamentare din 9 iunie. Lista celor două partide ar urma să fie deschisă, așa cum s-a anunțat public, de către un independent. Este vorba despre Ramona Chiriac, șefa reprezentanței Comisiei Europene la București.
Pe locul 2, potrivit surselor, este fostul fostul premier Mihai Tudose, social-democratul fiind anunțat încă din octombrie 2023 de către conducerea PSD. „Mă bucur că l-am validat de domnul Mihai Tudose coordonatorul campaniei electorale la europarlamentare, urmând să intrăm într-un calendar normal de partid”, a spus Ciolacu.
Locul 3 pe listă i-ar reveni PNL-ului. Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte PNL și europarlamentar PNL, va fi cel care va da primul loc al liberalilor pe lista comună cu PSD la alegerile din 9 iunie.
Locul 4 va reveni PSD-ului. Cel mai recent a intrat în cărți Gabriela Firea, care a fost surprinsă de decizie, chiar dacă, înainte de a se alia cu liberalii, Marcel Ciolacu i-a mai propus o dată să plece la Bruxelles și a refuzat din motive legate de familie.
Cu cine vrea alianța PNL-PSD să meargă la Bruxelles
1. Ramona Chiriac
Este şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România și va fi prima pe lista comună PSD-PNL la europarlamentare, ca independent.
Chiriac este diplomat de carieră, cu aproape 20 de ani de experiență în afacerile UE, inclusiv la nivel local în România.
Ramona Chiriac a fost consul general al României în Munchen din 2016 și face parte din serviciul diplomatic român din 2008. Înainte de experiența de peste un deceniu în funcții diplomatice, a lucrat în administrația publică centrală și locală din România, în special pentru pregătirea autorităților locale române pentru aderarea țării la UE.
În cadrul Ministerului Integrării Europene al României, ea a fost responsabilă în special pentru promovarea valorilor UE.
Chiriac a absolvit studii europene la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca din România. Deține două diplome de master, una în studii europene și alta în studii de gen.
Comisia Europeană menține reprezentanțe în toate capitalele statelor membre ale UE și în birourile regionale din Barcelona, Bonn, Marsilia, Milano, München și Wroclaw. Reprezentanțele sunt ochii, urechile și vocea Comisiei pe teren în statele membre ale UE. Acestea interacționează cu autoritățile naționale, părțile interesate și cetățenii și informează mass-media și publicul despre politicile UE. Șefii de reprezentanțe sunt numiți de președintele Comisiei Europene și sunt reprezentanții săi politici în statul membru în care sunt detașați.
2. Mihai Tudose;
Europarlamentar, ales din partea PSD, membru al Comisiei pentru comerț internațional din Parlamentul European.
A fost ales deputat al României (Brăila) în cinci mandate consecutive. A fost parlamentar timp de 19 de ani (2000-2019), pentru că în ultimul mandat și-a dat demisia cu un an mai devreme, ca să candideze pe listele pentru alegerile europarlamentare.
A intrat în politică încă din 1992, ca membru FDSN. A fost ales prima dată pe listele PDSR, transformat în PSD. În 2019 a trecut la PRO România, dar s-a întors în PSD.
A fost al 66-lea prim-ministru al României, din 29 iunie 2017 până la demisia sa, în 16 ianuarie 2018.
A deținut și două mandate de ministru al Economiei, în 2014-2015 și pentru câteva luni în 2017.
În ceea ce privește studiile sale, acestea au venit, în mare parte, abia după ce a devenit deputat. Potrivit CV-ului, a absolvit în 1995, Facultatea de Științe Juridice și Administrative a Universității Creștină Dimitrie Cantemir, București (privată). După ce fusese deja ales deputat, a început un curs postuniversitar, „Management și gestiunea afacerilor”, în cadrul Facultății de Științe Economice a Universității „Dunărea de Jos” din Galați (2001). În 2002 a urmat un curs de specializare la Bruxelles, referitor la controlul parlamentar al forțelor armate NATO. Au urmat diferite cursuri în domeniul securității naționale, apoi, în perioada 2006-2007, un master în „Politici Economice Europene” la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București. În al treilea mandat de deputat, adică în 2010, a obținut titlul de doctor în Științe Militare și Informații, protecția infrastructurilor critice, conferit de Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV), academia SRI. Ulterior, a fost angajat ca lector și conferențiar universitar la aceeași Academie.
3. Rareș Bogdan;
Este unul dintre cei 4 prim-vicepreședinți ai PNL și se află la orimul mandat de europarlamentar în Parlamentul European. A absolvit Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a început să lucreze în presă în 2004, ca fondator al cotidianului Ziua de Cluj. A devenit apoi asociat cu postul de televiziune Realitatea TV.
4. Gabriela Firea;
Este o politiciană și fostă jurnalistă română a grupului de presă Intact, deținut de Dan Voiculescu. Membră a Partidului Social Democrat din august 2012. A obținut un loc în Senat, în Colegiul 1 – Ilfov, la alegerile din 9 noiembrie.
Fost Primar general al Municipiului București între anii 2016-2020. A fost ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse în Guvernul Nicolae Ciucă. Senator în mandatul 2020-prezent.
A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București. Deține, împreună cu soțul său, Constantin Pandele, mai multe terenuri (dintre care unul de 60.000 de metri pătrați) și are bijuterii și tablouri în valoare declarată de aproape 250.000 de euro.
5. Dan Motreanu;
Prim-vicepreședinte PNL, Dan Motreanu, este din 2019 și membru al Parlamentului European. A absolvit în anul 1995 Facultatea de Litere și Filozofie-Istorie din cadrul Universității de Vest din Timișoara. După absolvirea facultății, a lucrat ca profesor de istorie și cultură civică la Alba Iulia (1995-1997) și ca redactor la ziarul Observator și corespondent al agenției de știri Mediafax în jud. Alba (1996-1997).
În anul 1997, este numit ca expert parlamentar. În paralel, își continuă și studiile, absolvind cursul postuniversitar la distanță de „Dezvoltare a Abilităților Antreprenoriale” organizat de Universitatea Neuchatel (Elveția) și de Fundația Româno-Elvețiană (1998). Între anii 1998-1999, urmează cursuri de pregătire privind derularea fondurilor europene organizate de Comisia Europeană. Apoi, în anul 2000, a absolvit cursuri postuniversitare la Facultatea de Științe Politice și Administrative din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, obținând diploma de „Manager în Administrația Publică”.
A fost deputat în perioada 2004-2016 (trei mandate). A obținut primul mandat pe listele Alianței DA, în circumscfripția București, iar pe următoarele două le-a câștigat în Călărași.
Din 2019 este membru al Parlamentului European, vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI), membru al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO), membru al Comisiei de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului și membru supleant al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI).
6. Claudiu Manda;
Este membru PSD și președinte al filialei județene Dolj a partidului de mai bine de 10 ani. A intrat în Parlamentul României în 2004 și a trecut și pe la Camera Deputaților și pe la Senat.
Între 2017 și 2019 a fost președinte al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității S.R.I..
Iar între 2018 și 2019, președinte al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului privind analizarea și actualizarea cadrului normativ cu incidență în domeniul securității naționale.
Din 2020, reprezintă PSD la Parlamentul European. Este căsătorit cu Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei.
Din anul 1994 până în anul 1998, Claudiu Manda a studiat la Universitatea din Craiova, Funcția de Științe Economice, Secția Contabilitate și Informatică de Gestiune. De asemenea, între anii 2002 și 2003, el a studiat la Școala Academică Postuniversitară ”Ovidiu Șincai”, specializarea Management Politic, lucrare de disertație cu titlul: ”Resurse financiare pentru sustenabilitatea politicilor publice”. În anul 2005, soțul fostului ministru al Muncii a absolvit Colegiul Național de Apărare, iar în anul 2011, a finalizat studiile Colegiului Național de Informații.
7. Daniel Buda;
Este vicepreședintele Comisiei de Agricultură din Parlamentul European. Este absolvent al Facultăţii de Zootehnie din cadrul Universităţii de Ştiinţe (1994) şi al Facultăţii de Drept, Universitatea ”Babeş-Bolyai” (1997). Doctor în Filosofie al Universităţii ”Babeş-Bolyai” (2006). În completarea studiilor a efectuat stagii de perfecţionare pe probleme de administraţie publică la University of Albany (New York, SUA, 2000) şi la Michigan State University (2001, 2005).
A fost inspector în cadrul Direcţiei de protocol, secretariat, relaţii externe, mass-media – Primăria municipiului Cluj-Napoca (1995 – 1997), avocat în cadrul Baroului de avocaţi Cluj (1998 – 2007), asistent universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative, Universitatea ”Babeş-Bolyai” (1998 – 2004), lector universitar, Universitatea ”Babeş-Bolyai”, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Cluj-Napoca (2005 – prezent). În cadrul alegerilor legislative din decembrie 2004, fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 13 Cluj, pe listele Alianţei Dreptate şi Adevăr PNL-PD. A fost membru al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, secretar al Comisiei pentru Regulament şi vicelider al grupului Parlamentar al PDL (2004 – 2009).
A obţinut un nou mandat în decembrie 2008, pe listele Partidului Democrat Liberal. A fost preşedinte, Comisia Juridică, de disciplină şi Imunităţi, Camera Deputaţilor, preşedinte Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României, preşedinte, Comisia specială comună pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, a Codului penal, a Codului de procedură penală, a Codului civil şi a Codului de procedură civilă, preşedinte, Subcomisia de Cod civil şi Cod de procedură civilă, membru în Comisia comună specială pentru analizarea crizei intervenite în funcţionarea justiţiei. La 25 mai 2014 a fost ales în Parlamentul European pe listele Partidului Democrat Liberal. În 2019 a obținut un nou mandat în Parlamentul European, acesta fiind pe listele PNL.
8. Vasile Dîncu;
ociolog și politician social-democrat, ministrul Apărării în Guvernul Nicolae Ciucă (din noiembrie 2021). Senator în legislatura 2020-2024.
În legislatura 2004-2008 a fost membru al Senatului României, ales în județul Cluj pe listele PSD.
În guvernul condus de Adrian Năstase (28 decembrie 2000 – 21 decembrie 2004), a fost ministru al informațiilor publice. Între 17 noiembrie 2015 și 4 ianuarie 2017 a fost ministru al administrației și dezvoltării regionale în guvernul Dacian Cioloș.
Biografia sa arată că a înființat și condus institutul de sondare IRES. În perioada 2012-2016 a fost membru al Comisiei de Sociologie, Științe Politice și Administrative, CNATDCU (Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare), responsabil cu cercetarea acuzelor de plagiat.
Potrivit CV-ului, este licențiat în filosofie și doctor în sociologie.
Are un blog pe care scrie încă din 2007.
9. Adina Vălean;
Este matematician de formație, cu studii postuniversitare în Conducerea Securității și Apărării Naționale și un master de Studii de integrare europeană și securitate. Până în 1997 a fost profesor de matematică. În 1997 a devenit director pentru relația cu Direcțiile Județene pentru Tineret și Sport și ONG de tineret în Ministerul Tineretului și Sportului. Din 1999 până în 2001 a lucrat în organizații non-guvernamentale, ca director de programe al Asociației Române pentru Libertate și Dezvoltare și ca director general al Fundației “Institutul pentru Liberă Inițiativă”. A intrat în PNL în 1999.
Aleasă în Parlamentul European în data de 7 iunie 2007 pe lista Partidului Național Liberal, Adina Vălean a fost membru în Comisia pentru industrie, cercetare și energie, Comisia temporară pentru schimbările climatice, Delegația pentru relațiile cu țările din Europa de Sud-Est și membru supleant în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne.
Adina Ioana Vălean a fost vicepreședinte al Alianței Liberalilor si Democraților pentru Europa (ALDE – grupul liberal). În cele nouă luni până în martie 2010 a participat la 24 din cele 37 de ședințe în plen. În perioada menționată a pus două întrebări, a avut două propuneri de rezoluție, cinci intervenții plenare, două amendamente și a elaborat un raport.
În aprilie 2007, Adina Vălean a devenit vicepreședinte al grupului ALDE din Parlamentul European. Propunerea făcută de liderul ALDE, Graham Watson, a fost votată în unanimitate de colegii din grup.
Între 2014-2017, Adina Vălean a fost vice-președinte al Parlamentului European, din partea Grupului Partidului Popular European (PPE). A fost membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și membru al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite ale Americii, precum și membru supleant în Comisia pentru comerț international. Proiectele ei s-au axat pe telecomunicații, energie și industrie. Activitatea sa din acea perioadă s-a concentrat pe două inițiative majore ale Comisiei Europene: Piața Unică Digitală și Uniunea Energetică.
Începând cu decembrie 2019 Adina Vălean este comisar european pentru transporturi în comisia von der Leyen.
10. Victor Negrescu;
Este cadru universitar și om politic de stânga, fost ministru delegat pentru afaceri europene (iunie 2017 – noiembrie 2018) și membru al Parlamentului European (iulie 2014 – iunie 2017, februarie 2020 – prezent). La 1 februarie 2020, Victor Negrescu a preluat mandatul de europarlamentar, ca urmare a faptului că România a obținut, după Brexit, un nou mandat în Parlamentul European.
Este vicepreședintele Comisiei pentru cultură și educație, raportor al Comisiei pentru Cultură și Educație privind construirea politicii în domeniul educației digitale, și membru în Comisia pentru bugete, activând în Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European.
Victor Negrescu a terminat studiile preuniversitare în străinătate, în cadrul Longchamp School – Bruxelles, Belgia (1997-1998), Notre Dame des Champs Institute – Bruxelles, Belgia (1998-2001), „Victor Duruy“ Highschool – Paris, Franța (2001-2004). Este licențiat în științe politice în cadrul Universității București în anul 2008 și masterand în afaceri europene și internaționale al Universității Pierre Mendes France / IEP Grenoble grație unei burse a Agenției Universitare a Francofoniei. Doctoratul în științe politice și afaceri europene îl obține în anul 2011, în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative după parcurgerea unui stagiu academic la Colegiul European din Bruges. Tema lucrării de doctorat, prima cu acest profil din România, este intitulată „Politicile europene de cooperare pentru dezvoltare: între relații publice internaționale și politici publice”. În anul 2012 obține un MBA din partea Academiei de Studii Economice și CNAM Paris. În ultimii ani, Victor Negrescu a urmat mai multe programe de formare oferite de Departamentul de Stat al Statelor Unite, Friedrich Ebert Stiftung, Foundation for European Progressive Studies, Institutul Renner, HarvardX sau MITx.
11. Dragos Benea;
Europarlamentarul și președintele PSD Bacău Dragoș Benea a fost numit noul coordonator al organizației județene a PSD Vaslui după ce fostul lider al filialei, Dumitru Buzatu, a fost arestat preventiv într-un dosar de luare de mită.
Conform unui CV publicat pe site-ul Parlamentului European, Dragoș Benea a absolvit Facultatea de Litere a Universității Bacău în 1999, pentru ca mai apoi să lucreze la ziarul Deșteptarea.
La finalul anului 2016, după trei mandate la fruntea CJ Bacău, Benea a mers la București pentru o funcție de senator, însă a renunțat cu un an înainte de expirarea mandatului pentru a candida la europarlamentarele din 2019.
12. Siegfried Mureșan;
A absolvit Academia de Studii Economice din București în anul 2004. A continuat studiile cu un Master în Științe Economie și Management la Universitatea Humboldt din Berlin pe care l-a finalizat în anul 2006. După terminarea studiilor, Siegfried Vasile Mureșan a primit o bursă din partea Parlamentului Germaniei pentru a face parte din programul internațional de stagii al Bundestag-ului. După stagiu, a fost numit consilier al președintelui Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului Germaniei, Gunther Krichbaum, funcție pe care a deținut-o timp de trei ani. În 2009 s-a mutat la Bruxelles, unde a lucrat în Parlamentul European până în 2011.
În anul 2011 obține prin concurs postul de consilier politic pentru probleme economice și sociale al Partidului Popular European (PPE), iar în ianuarie 2014 devine consilier politic principal al PPE. Tot în 2014 se înscrie în Partidul Mișcarea Populară și este ales președinte al organizației de tineret. Candidează la alegerile europarlamentare din 25 mai 2014, situându-se pe poziția a doua pe listele PMP. În urma alegerilor, obține un mandat de cinci ani în Parlamentul European. În noua configurație a legislativului european, este ales vicepreședintele Comisiei pentru bugete, membru supleant în Comisia pentru afaceri economice și monetare și membru în Delegația Comisiei parlamentare de cooperare UE – Republica Moldova. În 22 ianuarie 2015, președintele Partidului Popular European, Joseph Daul, anunța că Siegfried Vasile Mureșan a fost desemnat purtătorul de cuvânt politic al PPE. Începând cu data de 7 mai 2018, se alătură Partidului Național Liberal, cel mai mare partid membru al PPE din România.
La scurt timp după alegeri, în data de 5 iunie 2019, Siegfried Vasile Mureșan a fost votat vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European, cel mai mare grup politic din legislativul european, cu 141 de voturi din 158 de voturi valabil exprimate.
În data de 19 septembrie 2019, Grupul PPE din Parlamentul European a hotărât că Siegfried Vasile Mureșan, în calitate de vicepreședinte, va coordona activitatea grupului în domeniile buget, dezvoltare regională, agricultură și control bugetar. În octombrie 2021, Mureșan a fost reales în funcția de vicepreședinte al Grupului PPE.
13. Dan Nica;
Este negociatorul Parlamentului European pentru Actul European privind Semiconductorii și, totodată, coordonatorul S&D în Comisia europarlamentară pentru Industrie, Cercetare și Energie. Este în Parlamentul European din 2014.
A absolvit în 1985 Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii din Iaşi, specializându-se în domeniul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor la mai multe cursuri urmate în Franţa, Austria, Suedia, Canada.
În perioada 2004-2005 a fost membru al Biroului Coordonator al PSD, iar din 2003 şi până în prezent, preşedinte al Organizaţiei Judeţene PSD Galaţi. Între 1999 şi 2004 a fost membru în Biroul Executiv Central al PSD.
Dan Nica a mai deţinut, în perioada 2000-2004, funcţia de ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, în Guvernul condus de Adrian Năstase. În Guvernul Boc I, PDL-PSD, Dan Nica a deţinut funcţia de vicepremier şi ministru al Administraţiei şi Internelor. El a fost validat în februarie 2009 la conducerea MAI, după demisia lui Liviu Dragnea şi a deţinut această funcţie până la sfârşitul lunii septembrie 2009.
14. Mircea Hava;
Inginer și membru al Parlamentului European. Hava a fost ales în Parlamentul European pe lista Partidului Național Liberal.
În 1975 a absolvit liceul în orașul său natal, iar în 1981 a studiat tehnologia chimică la Institutul Politehnic „Traian Vuia” la Timișoara. Mai târziu a fost educat în administrație și management. Din 1981 până în 1991 a lucrat ca inginer chimist și manager de secțiune al unei companii chimice. În 1990 a fost printre fondatorii structurilor locale ale Partidului Democrat (transformat în Partidul Democrat Liberal în 2007). În 2003, a devenit membru al biroului permanent al partidului său. Ulterior s-a alăturat Partidului Național Liberal.
Hava a fost primar al municipiului Alba Iulia timp de 25 de ani, în 1991 și 1992 și apoi din 1996 până în 2019. În 2004 a fost reales cu peste 70% din voturi.
15. Maria Grapini;
A deținut funcția de ministru delegat pentru IMM-uri în Cabinetul Ponta II, iar din 2014 este deputat în Parlamentul European.
Maria Grapini a absolvit Liceul Teoretic din Berești în 1973, iar apoi a urmat Institutul Politehnic „Gheorghe Asachi” din Iași, Facultatea de Textile, specializarea „Tehnologia Mecanică a Filării și Țeserii”, pe care l-a absolvit în 1978.
După absolvirea facultății și până în 1989 a lucrat în cadrul Întreprinderii Textile „Garofița” din Timișoara pe diferite posturi. Între 1995 și 2012 a fost președinte al Consiliului de Administrație și director general al SC Pasmatex SA. De asemenea, între 1998 și 2012 a fost președinte al Consiliului de Administrație al SC Pasmatex Conf International SA, firmă specializată în producția de lenjerie pentru Triumph International AG.
Maria Grapini a reușit să intre în folclorul urban din cauza deselor greșeli de ortografie pe care le-a făcut de-a lungul timpului, în special în postările de pe contul său de Facebook. În acest sens, în iulie 2015 a fost lansată o aplicație online, numită ironic GRAPINIzer, care oferă utilizatorilor posibilitatea să introducă într-o căsuță un text corect gramatical, în limba română, iar ulterior, cu ajutorul opțiunii „grapinize”, să vadă cum arată textul în varianta „grapinizată”.
16. Vasile Blaga;
A fost ales europarlamentar pe lista PNL, în urma scrutinului din 26 mai 2019. Vasile Blaga s-a născut la 26 iulie 1956, în localitatea Petrileni din judeţul Bihor. Absolvent al Facultăţii de Mecanică, specialitatea maşini termice, din cadrul Institutului Politehnic ”Traian Vuia” din Timişoara (1981); cursuri de specializare în domeniul vamal în Austria şi Germania (1994-1995). A urmat cursurile Colegiului Naţional de Apărare (1999). A fost deputat de Bihor, ales pe lista FSN (18 iunie 1990 – 14 februarie 1992, când a demisionat); prefect al judeţului Bihor (21 ianuarie 1991 – 20 ianuarie 1993). A fost senator PD de Bihor în legislatura 1996-2000. Între 2000 şi 2004 a fost expert parlamentar. Ales senator PD de Bucureşti, pe listele Alianţei Dreptate şi Adevăr, la 28 noiembrie 2004.
Între 21 şi 29 decembrie 2004, a fost consilier prezidenţial pe probleme de apărare, securitate şi siguranţă naţională, şef al Departamentului Securităţii Naţionale al Administraţiei Prezidenţiale. A participat la alegerile locale din iunie 2008 în calitate de candidat la funcţia de primar al Capitalei din partea PDL şi a pierdut în faţa candidatului independent Sorin Oprescu. Senator PDL ales în cadrul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2008, în Colegiul 5 Senatori, Bucureşti. Între 2011 şi 2012 a fost preşedintele Biroului Permanent al Senatului. Reales senator PDL la 9 decembrie 2012, în Colegiul 3 din Timiş pe listele ARD, prin mandat suplimentar. A făcut parte din Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, potrivit cdep.ro. Preşedinte al Consiliului FSN Ştei şi vicepreşedinte al CFSN Bihor (decembrie 1990-1991); membru fondator al Partidului Democrat (1991); preşedinte al Organizaţiei Judeţene Bihor a PD (1991-1997); secretar general al PD (1997-2001); vicepreşedinte al PD şi preşedintele Biroului Permanent al Municipiului Bucureşti al PD (2001-2004); secretar general al Biroului Permanent Naţional al PD (2005-2008); secretar general al PDL (2008-2011).
La 28 noiembrie 2011, Vasile Blaga a fost ales preşedintele Senatului României, funcţie pe care a deţinut-o până la 3 iulie 2012, când a fost revocat. Şi-a depus, la 11 aprilie 2011, candidatura pentru şefia PDL. La alegerile din cadrul Convenţiei Naţionale a PDL desfăşurată în perioada 14-15 mai 2011, s-a clasat pe locul al doilea în cursa pentru funcţia de preşedinte al partidului, cu 499 de voturi, fiind devansat de Emil Boc. Din februarie 2015, este membru al Partidului Naţional Liberal. A fost ministrul Administraţiei şi Internelor, din 29 decembrie 2004 până la 4 aprilie 2007, în Guvernul Tăriceanu. Din 22 decembrie 2008 până la 1 octombrie 2009 a fost ministrul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei în Guvernul Boc. Din 1 octombrie 2009, în urma demisiei PSD din Guvern, Vasile Blaga a fost desemnat, prin decret, de preşedintele Traian Băsescu ca interimar pentru posturile de vicepremier şi ministru al Administraţiei şi Internelor, până la 22 decembrie 2009. La 23 octombrie 2009, premierul desemnat Lucian Croitoru l-a propus pe Vasile Blaga să facă parte din noul Cabinet, ca ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului. Cabinetul cu care s-a prezentat în Parlament premierul desemnat Lucian Croitoru a fost invalidat la vot pe 4 noiembrie. A fost propus, la 9 noiembrie 2009, pentru funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi de către premierul desemnat Liviu Negoiţă. Din 22 decembrie 2009 până la 27 septembrie 2010 a fost ministrul Administraţiei şi Internelor în Guvernul Boc IV. La 14 martie 2019, Biroul Executiv al PNL a votat lista candidaţilor la alegerile europarlamentare, Vasile Blaga ocupând a patra poziţie.
17. Gheroghe Cârciu;
Este șeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Secretarul de stat a absolvit Facultatea de Științe Economice, Universitatea Europeană Drăgan, din Lugoj, și deține o diplomă de licență în Finanțe – Bănci. Diploma de la Universitatea din Lugoj a obținut-o în 2021, la aproape 30 de ani după terminarea liceului. Cârciu subliniază că după terminarea liceului s-a stabilit în Franța, dar în 2020, a candidat din partea PSD pentru o primărie din Satu Mare. A pierdut.
Actualul secretar de stat de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a intrat în politică în Partidul Ecologist Român, condus de fostul jurnalist Radu Moraru. În 2014, el a candidat pentru o poziție de europarlamentar din partea PER. În campanie, o contracandidată l-a acuzat că nu știe să vorbească corect românește, potrivit portalsm.
În declarația de avere, secretarul de stat instalat de PSD la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a trecut că și-a cumpărat un automobil marca Bentley în 2017. La capitolul proprietăți, Cârciu care un apartament în Satu Mare, cumpărat în 2013, și o casă de locuit, de 161 mp, cumpărată în Franța la Meulan, nordul Franței, în apropiere de Paris.
În conturi, liderul PSD Diaspora are cu puțin peste 33.000 de euro și 75.000 de lei. În categoria împrumuturi, plasamente, părți sociale în firme, se regăsesc cele mai mari sume: peste 1.5 milioane de euro la SAS Lion 48 (acțiuni sau părți sociale) și aproape un milion de lei, împrumut acordat în nume personal, către SC Lion de Bucovina. Ultima firmă apare în documentele contabile cu doar doi angajați și fără profit.
Oficialul guvernamental are datorii la două bănci din Paris: una de 420.000 de euro pentru perioada 2021 – 2041 și alta de 33.000 de euro pentru intervalul 2020 – 2029.
Ca secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, secretarul de stat încasează lunar 16.640 de lei (aproximativ 3.350 de euro).
18. Alina Gorghiu
În prezent deține funcția de ministru al Justiției. Este singurul ministru de pe lista PNL-PSD pentru alegerile europarlamentare.
În perioada august 2002 – decembrie 2004 a lucrat ca avocat stagiar la Societatea civilă de Avocați “Alexandru și Geamănu”. Din ianuarie 2005 până în iulie 2007 a deținut postul de avocat – asociat coordonator în cadrul firmei “Gorghiu, Pop și Asociații – Societate civilă de avocați”, post pe care l-a reluat în ianuarie 2009, ramurile principale de activitate fiind drept comercial, drept civil și drept penal. În perioada iulie 2007 – decembrie 2008 a fost consilier Președinte AVAS. Din ianuarie 2008 deține postul de Arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional. Din mai 2008 până în 2016 a fost mediator autorizat în cadrul Biroului de Mediator „Alina Gorghiu”, iar din octombrie 2008 până în 2015 a fost lector colaborator la Catedra de Mediere și Arbitraj din cadrul Universității Titu Maiorescu, Facultatea de Drept. În perioada septembrie-decembrie 2012 a ocupat funcția de Vicepreședinte al Camerei Deputaților. La alegerile parlamentare din decembrie 2012 a câștigat un nou mandat de deputat, ca reprezentat al colegiului 22. Procentul pe care l-a obținut, 71,33%, a fost cel mai ridicat din București. În perioada 18 decembrie 2014 – septembrie 2016 a fost Copreședinte al Partidului Național Liberal, iar în perioada septembrie – decembrie 2016 a ocupat funcția de Președinte PNL.
A ocupat funcția de vicepreședinte al Senatului României în perioada 2018-2020, fiind, de asemenea, și membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și al Comisiei pentru alegerea judecătorilor pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
În legislatura 2020-2024, Alina Gorghiu este senator în circumscripția electorală Timiș și vicepreședinte al Senatului, ocupând și funcția de membru al Comisiei pentru politică externă și al Comisiei pentru cultură și media.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
