Recent, Parlamentul European a cerut Federației Ruse să returneze integral României tezaurul național trimis în Rusia, în 1916 și 1917. Decizia vine la capătul unui lobby intens la Bruxelles din partea eurodeputaților români. Odată cu anunțul Parlamentului European se deschide încă o pagină în epopeea tezaurului național, confiscat de către autoritățile ruse.
Epopeea tezaurului național
Tezaurul României a ajuns în posesia Moscovei în anii complicați ai Primului Război Mondial. În contextul în care Bucureștiul urma să fie ocupat în mod inevitabil de către Puterile Centrale, iar administrația țării se retrăsese la Iasi, politicienii români au decis să ducă o parte din tezaur în Rusia, aliat la vremea respectivă al României și, detalia important, stat cu care aveam graniță comună.
Acest prim transport are loc în decembrie 1916 și a inclus 1738 de casete cu Tezaurul Băncii Naționale a României (1735 cu monede și trei cu lingouri) și două casete cu bijuteriile Reginei Maria. Aurul BNR valora 314,5 milioane lei, iar bijuteriile Reginei 7 milioane lei. Cele 1740 de casete au fost depozitate la Kremlin, în Sala Armelor, în compartimentul rezervat Sucursalei din Moscova a Băncii de Stat a Rusiei, și au fost inventariate în ianuarie – februarie 1917, când s-a consemnat că „practic, toate valorile verificate, adică inventariate sau cântărite, s-au dovedit a fi, cantitativ și contravaloric, în deplină concordanță cu declarațiile Băncii Naționale a României”.
În contextul în care autoritățile române, regrupate la Iași, se așteptau la o ofensivă militară de amploare din partea Puterilor Centrale în vara anului 1917, se decide un nou transport al tezaurului către Moscova. Astfel, al doilea transport a dus în Rusia atât valori ale Băncii Naționale a României, cât și ale altor instituții (Academia Română, Casa de Depuneri și Consemnațiuni și alte bănci, Arhivele Naționale ale României, Muzeul Național de Antichități, Pinacoteca Statului, ministere, mănăstiri). În cele trei vagoane cu valori ale BNR, care au fost depozitate tot în sala Armelor, la Kremlin, potrivit protocolului semnat și de această dată de reprezentatul rus, ministrul român de finanțe și reprezentanții BNR, s-au aflat: „titluri, efecte, valori, depozite, parte din arhivele și cărțile sale, actele sale etc., ca și partea în aur din depozitele sale în metale, proprietatea sa privată”.
Valoarea totală a valorilor românești transportate la Moscova în iulie 1917 a fost de 7,5 miliarde lei, din care valorile din cele trei vagoane ale BNR au fost evaluate la 1,5 miliarde lei, din care 575 000 lei reprezentau aurul. În total, vorbim despre aproape 92 de tone de aur.
În 1917, bolșevicii lui Lenin cuceresc puterea în Rusia, după o lovitură de stat, iar ulterior, Consiliul Comisarilor Poporului anunță ruperea relațiilor diplomatice cu România, arestarea ministrului României la Petrograd și confiscarea tezaurului României depus la Moscova. Acesta este momentul istoric în care Rusia refuză practic să mai returneze tezaurul României. Confiscarea tezaurului BNR avea să afecteze grav echilibrul monetar al României.
În deceniile care au urmat, guvernele român și sovietic au purtat negocieri și discuții pentru restituirea Tezaurului României. Cu toate acestea, aceste eforturi au fost îngreunate de instabilitatea politică și de schimbările de putere în ambele țări. În decursul anilor au avut loc două restituiri parțiale, în 1935 și 1956, dar nici una dintre acestea nu a vizat aurul Băncii Naționale.
La 4 iulie 2003 s-a încheiat Tratatul privind relațiile prietenești și de cooperare dintre România și Federația Rusă. Partea rusă a refuzat reglarea problemei tezaurului prin tratat, în schimb s-a agreat totuși constituirea unei comisii de istorici români și ruși care să studieze chestiunea. Lucrările comisiei nu au dus însă la restaurarea tezaurului, astfel că problema acestuia rămâne deschisă și astăzi, Federația Rusă refuzând însă în mod fățiș orice discuție pe această temă.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
