Au mai rămas doar câteva luni până la alegerile parlamentare de anul acesta și, chiar dacă mandatul actualului premier, Marcel Ciolacu, nu a ajuns încă la capăt, putem realiza o comparație între realizările de până acum ale acestui guvern cu realizările cabinetului precedent condus de Nicolae Ciucă. Iată așadar cum stau cei doi premieri până acum.
Guvernul Nicolae Ciucă (noiembrie 2021 –iunie 2023)
Nicolae Ciucă a preluat funcția de prim-ministru al României într-o perioadă de instabilitate politică, după demisia guvernului Cîțu. Guvernul său a fost format printr-o coaliție între Partidul Național Liberal (PNL), Partidul Social Democrat (PSD) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR).
Consensul între principalii adversari politici, PSD și PNL nu a fost unul simplu, iar mandatul lui Ciucă a fost marcat atât de realizări importante, cât și de provocări dificile.
Una dintre marile realizări ale guvernului condus de Ciucă a fost gestionarea Pandemiei de COVID-19. Vorbim aici despre continuarea campaniei de vaccinare și gestionarea valurilor de infecții COVID-19, precum și relaxarea măsurilor restrictive pe măsură ce situația s-a îmbunătățit și în final pandemia nu a mai reprezentat o urgență națională.
O altă realizare este legată de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Guvernul condus de Ciucă a avut sorți de izbândă în negocierile dure cu Uniunea Europeană pentru aprobarea și atragerea fondurilor din PNRR, care totalizează aproximativ 29,2 miliarde de euro. Ciucă a reușit de asemenea să lanseze și să implementeze unele proiecte esențiale în infrastructură, educație, sănătate și digitalizare, finanțate prin PNRR. Printre acestea se numără modernizarea unor spitale, dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare, și digitalizarea serviciilor publice.
Pe partea de justiție, guvernul Ciucă a reușit inițierea și adoptarea unor modificări legislative menite să întărească independența justiției și să îmbunătățească eficiența sistemului judiciar. Aceste reforme au fost realizate în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția și Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) al UE. De asemenea, guvernul a sprijinit instituțiile anticorupție, precum DNA (Direcția Națională Anticorupție) și ANI (Agenția Națională de Integritate), în eforturile lor de a combate corupția la toate nivelurile guvernamentale și administrative.
În ceea ce privește politica economică, guvernul condus de Ciucă a luat mai multe măsuri importante. În primul rând, Ciucă a lucrat la implementarea unui set de măsuri pentru a proteja consumatorii și companiile de creșterea prețurilor la energie, inclusiv plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze. În al doilea rând, guvernul condus de Ciucă a adoptat mai multe pachete de sprijin financiar pentru sectoarele afectate de pandemie și criza energetică, inclusiv subvenții și scutiri de taxe pentru companii. Tot aici mai merită amintit și că guvernul Ciucă a menținut o politică fiscală prudentă pentru a asigura stabilitatea macroeconomică, în ciuda provocărilor externe (criza energetică) și interne (inflație).
În ceea ce privește politica externă, guvernul Ciucă se poate lăuda cu întărirea angajamentului României față de NATO și Uniunea Europeană, inclusiv prin participarea activă la inițiativele de securitate și apărare comună. Totodată, guvernul Ciucă a furnizat sprijin umanitar și material Ucrainei în contextul invaziei ruse și a susținut sancțiunile internaționale împotriva Rusiei.
Printre provocări merită amintit gestionarea creșterii prețurilor la energie și impactul acesteia asupra populației și economiei, combaterea inflației crescute care a afectat puterea de cumpărare a românilor, dar și menținerea coeziunii într-o coaliție guvernamentală diversă.
Guvernul Marcel Ciolacu (iunie 2023 – prezent)
Marcel Ciolacu a devenit prim-ministru după o rocadă stabilită în coaliția de guvernare, preluând conducerea într-o perioadă de relativă stabilitate politică, dar cu provocări economice persistente. Ca și Nicolae Ciucă, Ciolacu s-a confruntat cu o serie de provocări, dar și cu reușite.
În ceea ce privește economia, guvernul Ciolacu a extins măsurile de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaz, inițiate de guvernul anterior, pentru a proteja consumatorii și companiile de fluctuațiile extreme ale prețurilor. De asemenea, Ciolacu a mizat pe introducerea unor pachete de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și sectoarele economice afectate de criza energetică și inflația crescută. Aceste pachete au inclus subvenții, scutiri de taxe și acces la finanțare avantajoasă.
În zona de politici sociale, Ciolacu a implementat creșteri ale pensiilor și salariilor pentru anumite categorii de angajați din sectorul public, inclusiv pentru profesori și personalul medical. Aceste măsuri au avut scopul de a sprijini puterea de cumpărare a cetățenilor în contextul inflației. De asemenea, ca și Ciucă, Ciolacu a mers pe ideea unor programe de sprijin financiar pentru familiile cu venituri mici, inclusiv subvenții pentru încălzire și alocații suplimentare pentru copii.
Pe zona de infrastructură, Ciolacu a continuat proiectele finanțate prin PNRR și alte fonduri europene. Acestea au inclus construcția și modernizarea autostrăzilor, căilor ferate și aeroporturilor. În zona de politică externă, cabinetul Ciolacu a continuat eforturile de consolidare a parteneriatelor strategice cu Uniunea Europeană și NATO. Aceste eforturi au inclus participarea activă la inițiativele comune de securitate și apărare și colaborarea strânsă în domenii precum energia și mediul. De asemenea, a fost menținut și extins sprijinului pentru Ucraina în contextul conflictului cu Rusia, inclusiv prin furnizarea de ajutor umanitar și material și sprijinirea sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei. România a devenit totodată un important centru de instruire a piloților pentru avioanele F-16 donate de mai multe state Ucrainei.
Ciolacu s-a confruntat însă și cu provocări. Dintre acestea merită amintite menținerea unui echilibru bugetar în contextul creșterii cheltuielilor publice și gestionarea presiunilor inflaționiste persistente.
În concluzie, atât guvernul Ciucă cât și guvernul Ciolacu au avut realizări notabile în domeniile gestionării pandemiei, economiei, și reformelor administrative. Cu toate acestea, ambele guverne au avut de înfruntat provocări semnificative legate de criza energetică, inflație și necesitatea reformelor structurale. Diferențele principale constau în contextul politic și economic în care fiecare guvern a operat și în prioritățile specifice pe care fiecare și le-a stabilit.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
