Cazul misterioaselor rămășițe ale unei drone, găsite pe teritoriul României zilele acestea, dezvăluie lacune serioase în modul de comunicare al principalelor autorități ale statului român. După ce toate autoritățile importante ale României de pe zona de politică externă și de apărare, au negat vehement că ne-am afla în scenariul în care o posibilă dronă rusească s-ar fi prăbușit pe teritoriul României, deci în interiorul granițelor NATO, ministrul Apărării, Angel Tîlvar, confruntat cu munții de dovezi care arătau contrariul declarațiilor oficialilor români, a fost nevoit să iasă în public și să confirme ceea ce autoritățile ucrainene anunțaseră încă de luni: respectiv faptul că într-adevăr bucăți dintr-o dronă, ce pare a aprține Rusiei, au căzut pe teritoriul României, probabil în urma unui atac asupra unui port ucrainean de peste Dunăre.
Lanțul bâlbelor autorităților din România
Șirul bâlbelor autorităților din România a început luni, imediat după ce purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei, Oleg Nikolenko a anunțat la prima oră a dimineții că „în timpul unui atac în masă al Rusiei în zona Izmail – Portului Izmail – un shahed rusesc (dronă de fabricație iraniană folosită de ruși) a căzut și s-a detonat pe teritoriul României”. Ulterior, Ministerul Apărării din România, prin vocea ministrului Apărării, nega categoric informația: ”Infirm în mod categoric informaţiile apărute în spaţiul public cu privire la o aşa-zisă situaţie apărută în cursul nopţii de 3 spre 4 septembrie, în care drone ruseşti ar fi căzut pe teritoriul naţional al României”, spunea Tîlvar.
În același timp, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba insista şi susţine că Ucraina are dovezi fotografice care confirmă că drona rusească a căzut pe teritoriul României. În loc să verifice informațiile, autoritățile din România au ales să dubleze miza și să infirme informația și prin vocea ministrului de Externe, Luminiţa Odobescu: „ Teritoriul românesc nu a fost lovit de drone ruseşti sau de resturi ale acestora în atacul aerian din cursul nopţii asupra unui portului Izmai”, declara luni ministrul român de Externe.
Marți, un site specializat în geolocalizare, arăta într-o serie de postări pe rețeaua X că, conform datelor, o dronă de tip shahed ar fi explodat pe malul românesc al Dunării, așa cum susțineau autoritățile ucrainene. Mai mult, un grup de jurnaliști de la postul de televiziune german ntv, au verificat imaginile și au ajuns la aceeași concluzie. Dar autoritățile române continuau să spună contrariul. Premierul Marcel Ciolacu spunea marţi, că teritoriul României nu a fost lovit de drone ruse, precizând că are informațiile de la Ministerul Apărării. „La acest moment, cetăţenii români se află într-o stare de siguranţă absolută”, dădea asigurări și Angel Tîlvăr, într-un interviu acordat Agerpres. În horă avea să intre și președintele Iohannis care nega și el informațiile Kievului. „Pot să vă spun că nu a existat nicio piesă, şi nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România. Avem control total asupra spațiului nostru național. Am verificat absolut tot şi pot să liniştesc populaţia. Nu a existat nimic ce a ajuns în România”, afirma președintele Iohannis.
Miercuri însă, confruntați cu munții de dovezi, inclusiv cu descoperirea unor resturi ce ar putea fi dintr-o dronă, autoritățile române au fost nevoite să își schimbe declarațiile. Rând pe rând, Angel Tîlvar, Marcel Ciolacu și, în fine, Klaus Iohannis au confirmat că într-adevăr partea ucraineană avea dreptate.
Mușamalizare sau amatorism?
În mod normal autoritățile din țară ar fi trebuit să se abțină de la declarații și să deschidă o anchetă pentru a verifica ce s-a întâmplat cu exactitate. Declarațiile grăbite ale tuturor instituțiilor importante din țară de pe zona de apărare și politică externă le-au pus într-o situație ridicolă. Este posibil ca autoritățile din țară să fi încercat o mușamalizare a situației pentru a preveni un conflict mai larg între NATO și Rusia, ținând cont că acest act putea fi interpretat ca un atac pe teritoriul unui stat membru NATO. Cu toate acestea, rezultatul a fost unul opus: autoritățile au părut incompetente.
Cea mai bună paralelă este cea cu Polonia. În noiembrie anul trecut, în satul Przewodów de la granița Poloniei cu Ucraina, a avut loc o explozie care a ucis doi oameni. Autoritățile de la Kiev au spus că este vorba despre o rachetă rusească, însă autoritățile de la Varșovia nu s-au grăbit să confirme sau să infirme zvonul. S-a deschis o anchetă, iar ulterior, oficiali din Polonia și Uniunea Europeană au declarat că era vorba despre rachetă anti-aeriană, trasă de forțele ucrainene și care a deviat de la curs aterizând în Polonia. Situația nu a escaladat, deși potențialul pentru un conflict era chiar mai mare decât în cazul românesc.
Autoritățile din România ar fi trebuit să procedeze în mod similar – să se abțină de la declarații categorice și să investigheze. Într-o țară în care încrederea populației în autorități este la cote alarmant de scăzute, gestul grăbit al autorităților din țară poate avea repercusiuni majore – o erodare și mai mare a încrederii populației în instituții. În concluzie, incidentul ar putea fi decontat politic și electoral de către partidele aflate la guvernare.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
