Deputaţii Dumitriţa Albu, Lucian Andruşcă, Andrei Csillag, Călin Groza, Gheorghe Pîclişan şi Aurora Simu au demisionat, miercuri, din grupul parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri şi din această formaţiune. Demisiile recente ale celor șase parlamentari din POT semnalează o criză profundă în interiorul acestei formațiuni politice. Iată cine sunt cu exactitate demisionarii.
Cine sunt demisionarii din POT
Dumitrița Albu a fost aleasă deputat în circumscripția Diaspora din partea POT. Nu există informații publice despre controverse sau probleme de integritate în cazul său. De asemenea, nu există un CV oficial pe site-ul Parlamentului, cu toate că aceste informații ar trebui să fie publice. Tot ce găsim este o declarație de avere în care se arată că aceasta deține un teren intravilan în București, o casă de locuit și un apartament. De asemenea, aceasta mai are un autoturism VOLVO.
Lucian Nicolae Andrușcă, în vârstă de 49 de ani, a fost ales deputat de Dâmbovița. Conform declarațiilor de avere, în 2023 nu a înregistrat venituri, ceea ce a ridicat semne de întrebare privind sursele sale de trai. De asemenea Andrușcă nu are nici el un CV oficial pe pagina Parlamentului.
Andrei Csillag, în vârstă de 33 de ani, este absolvent al Universității Babeș-Bolyai și a activat în domeniul construcțiilor în Marea Britanie și Germania. A fost ales deputat de Bistrița-Năsăud, deși nu a desfășurat campanie activă în județ. În declarația sa de avere acesta are un autoturism AUDI și un teren intravilan în Bistrița.
Călin Florin Groza, născut în 1983, este inginer geodez și a absolvit Universitatea din Oradea, continuând cu un masterat la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. A deținut funcția de consilier local la Cluj-Napoca din partea USR și a fost implicat activ în elaborarea politicilor publice la nivel local. Acesta este unul dintre cei mai bogați parlamentari POT. Potrivit declarației sale de avere Groza deține două terenuri intravilane, 4 terenuri agricole, 2 case de locuit și un autoturism. De asemenea el a activat ca manager și inginer geodez, obținând venituri anuale de peste 50.000 de lei.
Gheorghe Petru Pîclișan, originar din Alba, a fost ales deputat de Botoșani. Informațiile publice despre activitatea sa politică sau profesională sunt limitate, ceea ce sugerează o prezență discretă în viața publică. În declarația de avere acesta spune că nu deține terenuri sau case.
Aurora Tasica Simu, avocat de profesie, deține o casă și un teren în Cluj-Napoca și are un credit de 522.000 de lei contractat în 2018. În ultimul an fiscal, a realizat venituri de 135.304 lei din activitatea de avocat, iar soțul său a obținut dividende de 230.000 de lei.
La lista aceasta îl putem adăuga și pe Deputatul Andrei-Ionuț Teslariu. Ajuns în Parlament de pe lista partidului POT după alegerile din decembrie 2024, a anunțat marți că a decis să se afilieze grupului parlamentar al PNL. Teslariu anunțase, încă din luna martie, că demisionează din partidul condus de Anamaria Gavrilă. La acel moment, conducerea formațiunii a spus că deputatul demisionar este „o victimă a sistemului mafiot”. Conducerea POT, prin președinta Anamaria Gavrilă, a reacționat la plecarea lui Teslariu, sugerând că aceasta face parte dintr-un plan mai amplu de slăbire a opoziției. În declarația de avere Teslariu spune că nu deține case sau terenuri și singura sursă de venit este cea din activitatea de inginer.
„Polul suveranist”, în criză
Demisiile în lanț ale parlamentarilor POT care au culminat cu pierderea grupului parlamentar din Senat și erodarea celui din Camera Deputaților, semnalează nu doar eșecul unui proiect politic tânăr, ci și fragilitatea așa-zisului pol suveranist care părea să capete contur în România post-pandemică.
În decembrie 2024, POT a reușit un scor electoral surprinzător, intrând în Parlament cu 24 de deputați și 7 senatori. Campania partidului s-a bazat pe un discurs antisistem, pro-familie, naționalist, deseori ambalat într-o retorică suveranistă. Lidera formațiunii, Anamaria Gavrilă, a fost percepută ca o voce puternică împotriva „dictaturii globaliste”, apelând la teme populiste și un limbaj militant ce a atras un segment de electorat nemulțumit.
Dar această ascensiune rapidă a mascat lipsa unei structuri ideologice coerente, a unei discipline interne și a unei viziuni comune între membrii săi. În ultima perioadă, 10 parlamentari au părăsit POT. Fiecare plecare a fost justificată prin motive variate: lipsa de direcție, autoritarismul conducerii, absența unui program coerent sau conflictul dintre retorica publică și realitatea internă. În cazul lui Teslariu, acesta a denunțat „neconcordanțele dintre discursul public și linia internă a partidului”. Conducerea POT a reacționat acuzând „presiuni din sistem” și trădări orchestrate.
Eșecul POT de a-și păstra coeziunea internă arată că proiectele suveraniste de tip nou rămân fragmente și nu reușesc să devină structuri solide. În absența unei doctrine, a unei conduceri care să inspire încredere și a unei rețele teritoriale reale, astfel de partide riscă să devină simple vehicule electorale temporare. AUR, în ciuda controverselor, a reușit să-și păstreze o bază de susținere și o disciplină parlamentară relativă, fiind în continuare principalul exponent al discursului suveranist în România. POT, în schimb, pare că nu a fost altceva decât un „experiment electoral” al anului 2024 – un experiment care, fără fundație, a clacat sub greutatea propriilor contradicții.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
