ANALIZĂ Radiografia „Polului de dreapta” și a „Polului suveranist”, două construcții politice destinate eșecului

colaj AUR-USR

Ambele partide de opoziție – USR și AUR – au încercat să-și construiască propria alianță electorală în perspectiva alegerilor de anul acesta. Atât „Polul de dreapta” al USR, cât și „Polul suveranist” al AUR, se prezintă drept alternative pentru coaliția PSD – PNL. În realitate însă, aceste alianțe politice ad-hoc strâns sub umbela lor partide pe cale de dispariție care încearcă să se reinventeze și să își mai prelungească agonia, obținând câteva locuri în Parlamentul de la București.

„Polul de dreapta”

„Polul de dreapta” lansat cu mare tam-tam la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut se dorește a fi o alternativă la alianța PSD – PNL. În realitate, acesta este compus din partide disfuncționale, incompatibile ideologic și unite doar de încercarea de a supraviețui politic, astfel încât să nu fie desființate. Sondajele arată că puterea electorală a acestui „pol” este de doar 13-14%, insuficient pentru a fi o alternativă în opoziție, darămite pentru putere.

„Polul de dreapta” este alcătuit din USR, un partid aflat în declin din 2019 care încearcă să-și găsească și acum o identitate politică. Partidul s-a aflat anterior într-o alianță cu PLUS-ul lui Cioloș, dar această alianță s-a rupt la un an de la alegerile parlamentare din 2020. De atunci USR a tot pierdut membri, unii mergând spre REPER, alții, precum Cosette  Chichirău, ieșind pur și simplu din partid pe fondul nemulțumirilor legate de conducerea USR.

Celelalte două partide au și ele problemele lor. PMP a ratat în 2020 pragul electoral și din acel moment nu și-a mai revenit în sondaje, fiind clasat sub prag. Partidul a fost și el măcinat de niște scandaluri interne. Sub conducerea lui Cristian Diaconescu PMP a încercat fără sorți de izbândă să se alieze cu PNL. Ulterior, acesta a fost scos de la conducerea formațiunii după ce ar fi încercat să închege o alianță cu AUR. De atunci PMP a fost în căutare de aliați, refugiindu-se acum în tabăra USR. Forța Dreptei este compusă din foști parlamentari PNL care au plecat alături de Ludovic Orban după ce acesta părăsit formațiunea ca urmare a pierderii conducerii în favoarea lui Florin Cîțu. Forța Dreptei nu a reușit să își revină după divorțul de PNL, iar în sondajele de opinie nu a urcat niciodată mai sus de 1%. Ca urmare, sub umbrela „Polului de dreapta” cele trei formațiuni speră să obțină câteva locuri în Parlament.

„Polul suveranist”

Situația este similară și în „Polul suveranist”, axat în jurul AUR. George Simion a încercat să strângă sub umbrela sa mai multe partide și politicieni cu viziuni similare: anti-europeni, populiști, conspiraționiști, ultra-naționaliști etc. Din această adunare pestriță fac parte oameni precum Ioana Ramona Bruynseels, care candidase anterior la prezidențialele din 2019, fără a reuși să obțină vreun scor demn de menționat.

La fel ca în cazul „Polului de dreapta”, din „Polul suveranist” ar putea face parte și partide care au ratat pragul în 2020 și speră să se lipească de AUR ca de un vehicul electoral pentru a forța o nouă intrare în Parlament. De pildă, presa scrie că conducerea partidului Pro România, fondat de Victor Ponta, negociază cu partidul extremist AUR o alianță politică sau electorală pentru alegerile locale și europarlamentare. La fel ca PMP, Pro România speră la o nouă intrare în Parlament alături de un alt partid, de vreme ce de unii singuri nu au nici o șansă.

Dar lucrurile nu sunt nici pe departe roz în „Polul suveranist”. Recent, unul dintre membri polului, Ilan Laufer, fost membru PSD, președintele partidului Forța Identității Naționale, anunța separarea de George Simion și de „Alianța AUR”, citând tentativele lui Simion de a absorbi în AUR partidele care fac parte din componența „Polului suveranist”.

Așadar și supraviețuirea „Polului suveranist” după alegerile din 2024 este problematică, la fel ca supraviețuirea „Polului de dreapta”. În concluzie, ambele alianțe, deși se doresc a fi o alternativă pentru coaliția PSD – PNL, sfârșesc doar prin a fi o serie de înțelegeri ad-hoc compuse din partide și oameni politici care încearcă să se salveze din punct de vedere electoral.

Autor

  • Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: