ANALIZĂ Renegocierea PNRR, între reforme și deficit bugetar

comisia europeana UE
Sursa foto: Comisia Europeana

Mai mulți miniștri români vor merge la Bruxelles, în următoarele săptămâni, pentru a negocia cu Comisia Europeană mai multe reforme din PNRR. Într-o perioadă cu deficit bugetar excesiv, România nu-și permite să piardă banii europeni, dar nici reformele din țară nu sunt satisfăcătoare pentru Comisia Europeană.

După 2 ani de discuții

Renegocierea PNRR a fost transformată într-un slogan politic de când PSD a intrat la guvernare. În 2021, când PSD se instala în ministere, Marcel Ciolacu anunța intenția de a merge la Bruxelles pentru a renegocia PNRR.

„Vom merge şi vom negocia anumite capitole din PNRR. Vom merge împreună şi vom demonstra ce este sustenabil şi ce nu este, ce ne angajăm şi ce nu ne angajăm. Păi dumneavoastră vreţi eu să îmi asum tot ce a făcut USR-ul în fostul guvern? Există la Comisia Europeană această posibilitate. În şase luni anunţi. Într-un an de zile se poate renegocia”, preciza liderul PSD, în 2021.

De la acea declarație au trecut aproape 2 ani și România încă așteaptă să ajungă la un acord final cu Comisia Europeană pentru PNRR. Tot în 2021, oficialii de la Bruxelles precizau că renegocierea ar putea avea loc doar în cazuri excepționale.

„Doar în cazuri excepționale în care planul final a fost prezentat și evaluat de către Comisie, decizia de punere în aplicare a Consiliului corespunzătoare a fost adoptată de Consiliu și statul membru dorește să-i facă modificări, statul membru poate decide să solicite modificarea planului său”, preciza Comisia Europeană.

Ce poate renegocia România

Principala schimbare în PNRR-ul României este aceea că vom primi cu 2,1 miliarde de euro mai puțin, deoarece am avut creștere economică peste așteptări. Renegocierea a început încă din primele luni din 2023, după cum a precizat Nicolae Ciucă, pe vremea când era premier.

„Este un proces care se derulează deja, pentru că sunt componente care vizează o serie de aspecte care aduc de la sine modificări în PNRR. (…) Trebuie să asigurăm reducerea cu 2,1 miliarde a sumei alocate datorită creşterii economice”, declara Nicolae Ciucă, în aprilie 2023.

Mecanismul PNRR prevede o reducere a fondurilor în cazul în care statele membre au creșteri economice semnificative, ceea ce presupune o renunțare la anumite proiecte ce nu mai pot fi finanțate cu bani europeni.

În schimb, Marcel Ciolacu vorbește despre o renegociere privind structura PNRR. Liderul PSD și-ar dori ca o parte din banii PNRR să fie investiți în proiecte ce nu au fost incluse în program. Totuși, premierul Ciolacu nu a precizat niciodată concret ce proiecte vrea să scoată sau să introducă în PNRR.

Marcel Ciolacu
Sursa foto: Marcel Ciolacu

Din declarațiile premierului Ciolacu mai reiese că acesta vrea să se folosească și de argumentul Ucraina pentru a renegocia cu Comisia. La capitolul politică externă, Marcel Ciolacu trebuie să descopere că oficialii Comisiei Europene ajută Ucraina și Moldova în mod direct, nu prin intermediul României.

„Avem cea mai lungă graniţă cu Ucraina. Moldova e cel mai fragil stat acum. De cele mai multe ori, când am vorbit cu comisari, oameni politici, mi-au dat exemple că ei nu ne-au cerut anumite lucruri”, precizează premierul.

Totuși, dacă actualul guvern român demonstrează că a pierdut bani sau întârzie anumite proiecte din cauza conflictului din Ucraina, atunci Comisia Europeană ar putea accepta o renegociere. Spre exemplu, fermierii români au fost grav afectați de importurile de cereale din Ucraina, iar ajutorul oferit de Comisie a fost mai mic decât pierderile suferite de fermierii români.

România poate negocia și programul RePower EU, care ar oferi țării noastre 1,7 miliarde de euro pentru zona de energie verde. Adrian Câciu, ministrul proiectelor europene, va negocia cu oficialii europeni aceste proiecte pentru tranziția verde.

Reformele asumate în PNRR

Lucrurile se complică pentru România când e vorba de reforme. Comisia Europeană nu a arătat că ar fi dispusă să treacă cu vederea ratarea unei reforme din PNRR.

Simona Bucura-Oprescu, ministra muncii, va merge la Bruxelles pentru a discuta cu oficialii europeni despre reforma pensiilor speciale, care întârzie de mai mult timp. Proiectul de reformă a fost, recent, refuzat de Curtea Constituțională, iar Guvernul întârzie să prezinte un proiect modificat. Ministra muncii va discuta cu Comisia despre noul proiect pentru reforma pensiilor speciale și noile decizii ale CCR.

Marius Budăi, fostul ministru al muncii, a fost și el la Bruxelles în aprilie 2023, pentru a renegocia reforma pensiilor. Comisia Europeană s-a arătat dispusă să accepte o eliminare a pragului de 9,4% din PIB pentru sistemul de pensii, însă condiția era să se facă reforma pensiilor speciale așa cum țara noastră s-a angajat în PNRR.

„Va fi eliminat în momentul în care avem reforma pensiilor”, a precizat Budăi.

În mai 2023, Budăi și Comisia Europeană au stabilit și condițiile esențiale pentru reforma pensiilor, care nu au devenit lege nici după 4 luni. De mai multe ori, Comisia a precizat că România trebuie să facă reforma pensiilor speciale, care a devenit una dintre cele mai importante reforme din țara noastră.

Marcel Boloș, ministrul finanțelor, va merge și el la Bruxelles pentru a negocia două lucruri foarte importante: reforma fiscală și deficitul bugetar.

Reforma fiscală a fost asumată de România în PNRR, ceea ce nu lasă guvernului foarte multe speranțe. România s-a angajat să elimine stimulentele fiscale, să crească taxele pentru microîntreprinderi, să elimine scutirile de taxe pentru diferite categorii de muncitori, să îmbunătățească ANAF-ul. Toate acestea sunt jaloane în PNRR și nu pot fi ignorate.

În privința deficitului bugetar, un cuvânt de spus îl va avea și Germania, nu doar Comisia Europeană. Banca centrală a Germaniei este cea care controlează pactul fiscal din UE. Până la final de 2024 statele membre trebuie să revină la un deficit de 3% din PIB.

România este în procedură de deficit excesiv din 2019. În cazul în care Comisia va accepta un deficit bugetar mai mare pentru România, decât cel asumat în bugetul pe 2023, atunci va fi tot mai greu pentru țara noastră să revină la pragul de 3% până la final de 2024.

Autor

  • Marius Constantin

    Marius Constantin, editorialist PS News. Marius Constantin are o experiență de 8 ani în presă, consultanță politică și marketing, în România și Italia.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: