Anul 2024 va fi cel al marilor alegeri. În mai multe state europene, dar și peste Ocean, vom avea scrutinuri care vor avea implicații uriașe pe tot mapamondul.
Alegerile prezidențiale din Taiwan
Seria alegerilor a fost deja deschisă în Taiwan, acolo unde, în ciuda presiunilor mari exercitate de Beijing, candidatul pro-independență, Lai Ching-te, de la Partidul Democrat Progresist (DPP), s-a impus, devenind astfel președinte.
Lai Ching-te a obţinut 40,2% din voturi, în timp ce principalul său adversar, Hou Yu-ih, în vârstă de 66 de ani, candidat din partea Kuomintang (KMT), care pledează pentru legături mai strânse cu Beijingul, a obţinut 33,4% din voturi.
În contextul rezultatului scrutinului, tensiunile dintre Taiwan și China au șanse să crească în perioada următoare și nu este clar până unde vor merge Statele Unite în cazul în care insula ar fi invadată militar. În orice caz, alegerile din Taiwan doar au deschis anul electoral 2024.
Alegerile prezidențiale din SUA
Nici o altă serie de alegeri din acest an nu va fi la fel de importantă precum scrutinul prezidențial din Statele Unite, programate în noiembrie. În joc nu este pus doar fotoliul de la Casa Albă ci și viitorul democrațiilor din Europa și din alte părți. Cursa prezidențială din 2024 ar putea fi o reeditare a confruntării dintre Donald Trump și Joe Biden, din urmă cu 4 ani de zile. Dacă Trump se va impune, acesta va fi al doilea președinte din istoria SUA care câștigă două mandate neconsecutive (primul fiind Grover Cleveland). O președinție a lui Donald Trump ar putea avea implicații uriașe în special în Europa, cunoscută fiind aversiunea fostului președinte american pentru implicarea pe Bătrânul Continent și preferințele acestuia pentru dictatori.
Ajutorul american pentru Ucraina, deja contestat în Congresul american de către republicani, ar putea fi stopat complet, iar consecințele ar putea fi catastrofale nu doar pentru Ucraina ci și pentru statele din linia întâi, România inclusiv. Cu o Rusie triumfătoare în război, cu un Vladimir Putin mânat de o politică imperialistă și cu un președinte american care contestă deschis Alianța Nord Atlantică (NATO), perspectivele securității europene sunt sumbre.
Alegeri europarlamentare
Alegerile europarlamentare, programate în iunie vor fi deosebit de importante pentru viitorul democrațiilor europene, în contextul avansului populiștilor, al euroscepticilor și al suveraniștilor. Într-adevăr, în joc ar putea fi chiar viitorul Uniunii Europene ca construcție suprastatală care a asigurat pacea și stabilitatea timp de mai multe decenii pe un continent recunoscut pentru războaiele și conflictele din trecut. Fără Uniunea Europeană șansele de revenire la un tipar care a precedat cel de-al Doilea Război Mondial sunt foarte mari. În acest context, alegerile europarlamentare sunt un exercițiu deosebit de important.
Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, nu a spus încă dacă intenționează să candideze pentru un al doilea mandat de cinci ani în funcția de președinte. Cetățenii din cele douăzeci și șapte de state membre ale UE vor alege 720 de parlamentari care vor fi în funcție pentru perioada 2024-2029. Este vorba de o creștere cu 15 locuri față de numărul din actualul Parlament European, care a fost constituit în 2019. Fiecare țară membră votează pentru propria listă de parlamentari. Vârsta minimă de vot este de doar 16 ani (Austria, Germania, Malta), deși în majoritatea țărilor membre este de 18 ani.
Peste patru sute de milioane de europeni au drept de vot, ceea ce face ca alegerile parlamentare din UE să fie al doilea cel mai mare scrutin din lume, după alegerile naționale din India. O întrebare esențială este câți europeni vor vota în iunie anul viitor? Prezența la vot în 2019 a fost de 51%. Aceasta nu este o cifră impresionantă după standardele globale. O altă întrebare este dacă politicienii populiști vor câștiga un sprijin mai mare în Parlamentul UE? La aceste întrebări vor răspunde cetățenii statele membre ale UE.
Alegeri în Belgia
Belgia va trece și ea prin alegeri importante în vara acestui an. După alegerile naționale din iunie 2010, Belgia a avut nevoie de 541 de zile, adică aproape 18 luni, pentru a forma un guvern. O mare parte din complexitatea politicii belgiene se datorează diviziunii dintre cele două grupuri lingvistice principale ale țării, flamanzii, care vorbesc olandeză și reprezintă 60% din populație, și valonii, care vorbesc franceză și reprezintă 40%.
Flamanzii și valonii domină fiecare o regiune diferită a țării și au trăit împreună fără probleme de când Belgia a fost fondată în 1830, după ce s-a desprins de Țările de Jos. Când belgienii vor vota în iunie ei vor alege membrii parlamentelor regionale, federale și europene. În acest fel, ei ar putea decide, fără să vrea, dacă Belgia supraviețuiește ca stat unitar. Partidul de extremă dreapta Vlaams Belang este în prezent în fruntea sondajelor în Flandra. Liderul său susține că Belgia este „o căsătorie forțată” și că dorește un divorț. S-ar putea să fie doar vorbe în vânt. Tensiunile dintre flamanzi și valoni au scăzut în ultimii ani. Totuși, succesul recent al populiștilor de dreapta din Olanda, acolo unde un alt populit, Geert Wilders s-a impus, sugerează că inimaginabilul ar putea deveni imaginabil.
Triple alegeri în România
Pentru țara noastră urmeză un an electoral cu trei alegeri majore: locale, parlamentare și prezidențiale. Alegerile locale vor fi importante pentru că vor seta cursul alegerilor parlamentare, asta dacă nu vor avea loc simultan. La alegerile parlamentare se așteaptă o creștere a prezenței extremei drepte în viitorul Parlament, pe fondul ascensiunii AUR și SOS, două partide populiste, suveraniste cu accente vizibile din zona extremei drepte.
La fel de importante vor fi și alegerile prezidențiale de anul acesta. Câmpul politic este unul nivelat, fiecare partid având șansa lui, în contextul în care actualul președinte al țării, Klaus Iohannis se află la ultimul mandat. Pericolul vine din nou din zona extremei drepte care ar vrea să capitalizeze și la prezidențiale. Dacă partidele mainstream vor reuși totuși să izoleze politic extrema dreaptă și să își unească forțele, atunci șansele acesteia sunt reduse semnificativ. Așadar, pentru democrația din România anul 2024 va reprezenta un test de foc.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
