Guvernul condus de Marcel Ciolacu are de înfruntat câteva teste majore anul acesta. După scandalurile generate de cazul azilelor groazei din Ilfov care au dus la două demisii de răsunet în cadrul guvernului – Marius Budăi și Gabriela Firea – Marcel Ciolacu trebuie să își ralieze cabinetul astfel încât să iasă cu bine din acest an. Pe scurt, până la finalul anului Ciolau trebuie să facă față la trei provocări majore.
Trei provocări pentru cabinetul Ciolacu
Prima și cea mai presantă provocare o reprezintă reforma pensiilor publice și legea salarizării. Guvernul anunțase că variantele de grile cu salariile profesorilor din noua Lege a Salarizării vor fi gata în această lună. Totodată, Legea Salarizării în ansamblul ei ar trebui să fie gata până în septembrie. Pentru pensiile publice, termenul inițial de definitivare din PNRR era 31 martie, însă proiectul nu a fost finalizat până acum. Guvernul va trebui să găsească o variantă atât pentru pensiile publice cât și pentru Legea Salarizării care să mulțumească publicul. Găsirea unui echilibru în acest sens nu va fi simplă de vreme ce guvernanții plănuiesc să crească vârsta de pensionare, așa cum anunțase fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, încă din luna mai.
A doua provocare este legată de reforma pensiilor speciale. Guvernul a depus un proiect privind pensiile speciale, dar acesta este contestat la CCR. Asta pentru că Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să atace la Curtea Constituțională legea privind reforma pensiilor speciale. Anterior, proiectul a stat blocat în comisiile de specialitate din Camera Deputaților. Decizia CCR va fi una decisivă în acest caz. Ținând cont de faptul că reforma pensiilor speciale este legată direct de PNRR, implicațiile sunt semnificative. Cum Comisia Europeană și-a exprimat deja punctul de vedere și a cerut reforma pensiilor speciale, guvernul ar putea rămâne fără banii din PNRR dedicați acestui sector dacă de la CCR va veni o soluție pentru menținerea pensiilor speciale într-o formă sau alta.
În fine, ultima provocare este legată de accederea țării în spațiul Schengen. România a încercat fără succes până în prezent să intre în Schengen. După intrarea în UE, accederea în spațiul Schengen a devenit principalul obiectiv de politică externă al țării. Deși România îndeplinește toate condițiile tehnice, ea s-a lovit în trecut de refuzul mai multor state. Ultima oară Austria s-a opus aderării României (și Bulgariei). Opoziția Vienei ținea mai degrabă de politica internă a Austriei, acolo unde migrația a fost transformată într-o sperietoare electorală. Cum accederea în spațiul Schengen al unui stat se face doar cu unanimitate de voturi, România va trebui să convingă Austria în final să ridice obiecțiile pe care le are. Acest lucru nu va fi simplu de făcut, însă Marcel Ciolacu are sarcina de a tatona cel puțin lucrurile și de a pregăti terenul pentru o admitere a României în 2024. Asta înseamnă o colaborare cu organismele europene pe zona de politici migraționiste și securitate la granițe, astfel încât Viena să nu mai poată avea niciun fel de obiecții cu privire la așa-zisul „coridor al migrației”.
În concluzie, guvernul condus de Marcel Ciolacu are de trecut peste trei provocări majore până la finalul anului 2023: Legea Salarizării, reforma pensiilor speciale și pregătirea terenului pentru o eventuală intrare a României în spațiul Schengen în 2024.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
