Statistici (numeroase) și știri (și mai multe) despre violența în școli există de ani buni, la fel și discuții și enunțări de soluții. Însă, implementarea unor strategii și programe de prevenire și combatere a fenomenului a rămas la stadiul de promisiuni pe măsură ce fotoliul Educației a fost ocupat de mulți miniștri într-un timp scurt (nouă în ultimii șapte ani). În acest timp, violența școlară, în toate formele ei, „îmbracă” noi valențe și vine cu costuri mari nu doar pentru societate, ci și pentru elevi, al căror drept fundamental la educație este astfel încălcat.
Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Părinților, spune, pentru PS News, că problema este una complexă și că sunt obligatorii sancțiuni pentru faptele de violență în școli, coroborate cu o reducere a birocrației (comisie de disciplină pentru elevul/cadrul didactic agresor etc).
„Din păcate, cred că noi ca societate, nu ne vom schimba. Este o cutumă pe care o putem analiza în ultimii 20 de ani. Nu ducem lipsă de legi, de metodologii, ci de modul în care suntem responsabili, inclusiv în sistemul de educație și familie. Profesorii trebuie să acționeze, și părinții, dar și societatea, per total, trebuie să se schimbe”, crede reprezentantul părinților.
Este nevoie de educație la nivel societal, iar unde aceasta lipsește e greu ca un act să reglementeze situația negativă, crede reprezentantul Federației. El dă exemplul copiilor din familii violente, cu dependențe. „E greu să scoți copilul din acel tipar, când el petrece 14-15 ore acasă, în mediul violent”. Totodată, dă exemplul copiilor care primesc educație bună în familie, dar „anturajul și școala îi strică”.
Cristache, în fruntea organizației de șapte ani, crede că „nu vom fi pregătiți cu sistemul educațional nici peste zece ani astfel încât să ai garanția că dacă un copil nu are norocul să se nască într-o familie responsabilă – în sensul să-l învețe un minim de bun simț – să-l învețe școala”.
Președintele Federației adaugă că în ultimii șapte ani a participat activ la toată legislația primară din Educație și a trimis sute sau mii de amendamente pe baza feedback-ului primit de la părinți, transmis imediat responsabililor din minister pentru ca legislația și metodologia să fie croite în beneficiul elevilor. Totuși, sancțiunile rămân singura soluție.
„Pentru progresul sistemului educațional este nevoie de sancțiuni aplicabile pentru elevi, părinți și profesori, nu doar acțiuni de prevenție”, crede Cristache.
Consilierul școlar, profesionistul care intervine la timp
După momentul iunie 2021, când ministrul Educației de la acel moment, Sorin Cîmpeanu, anunța, conform Edupedu.ro, câte un consilier școlar, plătit din fonduri europene timp de doi ani, în 1.000 de școli, doi ani mai târziu, lucrurile încep să se miște.
Reamintim că ministrul Câmpeanu afirma la acea vreme că „vrem (ca fiecare școală n.red.) să aibă câte un consilier școlar, câte un psiholog (…) până la finalul anului 2023, începând, dacă se poate, din toamna acestui an”.
Referitor la acest aspect, Cristache spune că cele 1.200 de posturi de consilier vor fi scoase la concurs. Nu e problemă de bugetare, ci de personal, l-a anunțat ministerul.
Prevenția violenței, pe agenda ministerului Educației
Problema este una structurală și sistemică, iar ministerul Educației și inspectoratele se pregătesc pentru un nou an școlar, dar acum au și un document pentru gestionarea cazurilor de violență în spațiul educațional formal.
Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a susţinut o dezbatere, marți, cu peste 20 de reprezentanţi ai elevilor, ai profesorilor şi părinţilor, ai societăţii civile şi ai instituţiilor partenere pe subiectul prevenirii şi combaterii violenţei în mediul şcolar. Șefa Educației spune ce această temă este o prioritate a mandatului său și anunță inițiativa de a adopta un singur document cu toţi paşii care trebuie parcurşi în procesul de gestionare a unui caz de violenţă şcolară.
Avem, astfel, un traseu uşor de urmărit, ceea ce oferă posibilitatea intervenţiei rapide şi coordonate, a declarat Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, potrivit comunicatului de presă.
Procedura iniţiată şi propusă de Ministerul Educaţiei are în vedere: fapte de violenţă (cazuri uşoare şi grave) între antepreşcolari/preşcolari/elevi, săvârşite în mediul şcolar; fapte de violenţă asupra antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor, săvârşite de membri ai personalului unităţii de învăţământ, în mediul şcolar; fapte de violenţă asupra personalului unităţii de învăţământ, săvârşite de elevi, în mediul şcolar; situaţii corelate: suspiciune de port sau folosire, fără drept, de obiecte periculoase; suspiciune de implicare în alte infracţiuni (furt, tâlhărie), suspiciune de consum de substanţe psihoactive; suspiciuni de violenţă comisă asupra copilului în afara mediului şcolar (violenţă domestică, trafic de persoane etc.).
Cifrele violenței în școli
Un studiu extins, realizat pe 20.821 de elevi și profesori din învățământul pre-universitar, derulat de către Consiliul Elevilor din România în perioada 2021-2022 arată că 31,3% din elevi au văzut sau au luat parte la acte de violență, în timp ce 28,2% din elevi au fost martori la discriminare pe baza genului, etniei și situației socioeconomice între colegi.
În unitățile de învățământ din toată țara (de la clasele pregătitoare, la clasa a-XII-a) în anul școlar 2021-2022 s-au înregistrat aproape 10.000 de acte de violență în școli, în creștere cu două mii de cazuri față de anul școlar precedent, când au fost înregistrate aproape 8.000 de cazuri, arată un document al Ministerului Educației.
Dintre actele de violență, 69% (6.744 cazuri) îl reprezintă actele de violenţă din categoria Atac la persoană, 14% (1.326 cazuri) – categoria Atentat la bunuri, 13% (1289 cazuri) – categoria Alte fapte de violenţă sau atentate la securitate şi 4% (382 cazuri) – categoria Atentat la securitatea unităţii şcolare, arată datele din acest raport.
În completare, o cercetare din 2021, realizată de Salvați Copiii, arată că 76% din elevii din țară sunt certați de către cadrele didactice atunci când ei greșesc, în timp ce 22% trec prin abuz verbal sau aud limbaj violent în școală.
Ne întoarcem cu câțiva ani în urmă, în 2016 mai exact, când ONG-ul de mai sus realiza primul studiu național pe bullying-ul în școli: 76% din elevi erau martori la o situație de agresiune, 3 din 10 copii erau amenințați cu bătaia de către colegi, unu din 4 erau umiliți în fața celorlalți.
Violența fizică între elevi, fenomen din ce în ce mai vizibil
O scurtă trecere în revistă a actelor de violență recente arată că actele de violență au loc la orice vârstă și în general, între colegi.
În 2023 cazul elevului de 15 ani din Bacău – arestat preventiv pentru 20 de zile, după ce a agresat şi umilit doi colegi cu Cerințe Educaționale Speciale (CES) în interiorul Colegiului Tehnic „Dumitru Mangeron” din municipiul Bacău, pe unul dintre ei forțându-l să bage capul în vasul de toaletă.
În 2023 – bătaie generalizată pe holul unui liceu din Mioveni, Argeș.
În 2023 – elev de clasa a VII-a, transformat în sac de box la Liceul de Artă Galați. Colegii doar au filmat agresiunea, nimeni nu a intervenit.
În 2023 – un elev de 14 ani din Corbu, județul Constanța, a fost bătut de un coleg. Copilul a ajuns la spital.
În 2022 – elevul bătăuş de la Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” – adolescentul a lovit mai mulți elevi și a folosit un spray lacrimogen asupra a doi colegi de liceu.
În 2022 – un elev de clasa a IV-a a fost bătut și agresat sexual într-o școală din București, în timpul orelor.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
