Analistul economic Andrei Caramitru atrage atenția, într-o postare amplă pe Facebook, asupra a ceea ce numește „problema numărul 1 a României”: ponderea uriașă a populației ocupate în agricultură și lipsa unor politici coerente de reconversie și urbanizare care să ofere alternative reale pentru milioane de oameni.
Potrivit datelor citate de Caramitru, în Uniunea Europeană doar 3,9% din populație lucrează în agricultură, inclusiv în state cu producții agricole foarte mari, precum Franța sau Olanda. România rămâne însă o excepție majoră, cu peste 20% din populație ocupată în acest sector, chiar dacă procentul a scăzut de la aproximativ 30% în urmă cu un deceniu.
„Suntem încă pe altă planetă”, afirmă analistul, subliniind că scăderea numărului de lucrători din agricultură nu s-a produs ca urmare a unor politici publice inteligente, ci printr-un proces natural de mecanizare și industrializare. Paradoxal, deși are atât de mulți oameni în agricultură, România continuă să importe masiv produse alimentare procesate, din cauza lipsei fermelor mari, automatizate și eficiente.
„Cu tehnologie modernă, 4% din populație e suficientă”
Andrei Caramitru explică faptul că, în condițiile utilizării echipamentelor moderne, agricultura performantă are nevoie de cel mult 4% din populație. Diferența față de nivelul real din România reprezintă milioane de oameni care, din punct de vedere economic, sunt „în exces” în mediul rural.
„Aproape o treime din populație este pierdută: oameni fără competențe pentru alte domenii, rămași în sate pe ajutoare sociale, făcând naveta pe distanțe foarte mari sau plecând în diaspora pentru slujbe slab plătite”, notează analistul. În acest context, spune Caramitru, este „cumva normal” ca o parte atât de mare a populației să fie frustrată, temătoare și disperată în fața dispariției satelor și a modului de viață tradițional.
Critici dure la adresa clasei politice
Caramitru acuză lipsa unor programe reale de urbanizare voluntară și reconversie profesională, care să îi ajute pe oamenii din mediul rural să se mute la oraș și să se integreze pe piața muncii. În opinia sa, partide precum PSD, AUR sau BOR nu ar avea interesul să susțină astfel de politici, deoarece depind electoral de această masă mare de populație vulnerabilă și dependentă de stat.
„Dacă oamenii ar deveni independenți și stabili economic, ar avea alte aspirații”, susține analistul, adăugând că, indiferent de retorică, procesul de depopulare a satelor va continua, iar investițiile punctuale în infrastructură locală nu pot opri acest fenomen.
Blocarea construcțiilor, o lovitură pentru cei mai săraci
Un alt punct sensibil abordat de Andrei Caramitru este opoziția față de construcția de locuințe ieftine la periferia marilor orașe. El avertizează că blocarea acestui tip de dezvoltare urbană îi condamnă tocmai pe cei mai săraci și mai vulnerabili români, care nu mai au nicio șansă reală de a-și construi o viață decentă în țară.
Potrivit estimării sale, România ar avea nevoie de aproximativ un milion de apartamente noi în jurul marilor orașe pentru a absorbi populația excedentară din mediul rural și pentru a reduce presiunea socială și economică.
„Problema esențială a României”
În concluzie, Andrei Caramitru susține că tema suprapopulării agriculturii și a reconversiei populației rurale nu este una ideologică sau strict politică, ci o chestiune structurală, fundamentală pentru viitorul României.
„Trebuie să conceptualizăm problema și să o adresăm onest. Să ajutăm oamenii, nu să îi mințim”, afirmă analistul, pledând pentru politici care să încurajeze munca, stabilitatea economică și formarea de familii, în locul menținerii artificiale a unui status quo care produce sărăcie și frustrare.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
