Negocierile de la Berlin privind viitorul Ucrainei aduc la aceeași masă SUA, UE și Kievul. Andi Cristea explică la Puterea Știrilor cum se pune problema renunțării la NATO în schimbul garanțiilor de securitate și de ce Parlamentul European a votat un împrumut pentru Ucraina bazat pe profiturile generate de activele rusești înghețate în Belgia.
Pace cu garanții și bani din „active înghețate”: unde se intersectează geopolitica și finanțele
Cristea subliniază conturează cadrul politic: în discuție este un scenariu în care Ucraina renunță, cel puțin pe termen mediu, la obiectivul aderării la NATO, în schimbul unui pachet de garanții de securitate. Acestea ar trebui să vină atât din partea SUA, cât și din partea Uniunii Europene, pentru ca Moscova să nu poată exploata eventualele zone gri.
Împrumut pentru Ucraina, cu girul activelor rusești
În plan financiar, Parlamentul European a votat un mecanism prin care Ucraina poate primi un nou împrumut, cu dobânzile plătite din profiturile generate de activele rusești înghețate, în mare parte, în Belgia. Social-democratul explică faptul că nu este vorba de confiscarea imediată a activelor, ci de utilizarea fluxurilor financiare pe care le produc acestea. Ideea este ca agresorul să plătească măcar parțial costurile nu pentru reconstrucție, pentru că nu avem un final, ci pentru a rezista, fără ca, deocamdată, proprietatea formală asupra activelor să fie schimbată.
Riscuri juridice și miza României
Eurodeputatul avertizează că un mecanism de acest gen trebuie construit atent, pentru a rezista în fața eventualelor contestații în instanțe internaționale. Dacă baza juridică este slabă, există riscul ca, peste câțiva ani, statele membre să fie chemate să compenseze pierderile, plătind din bani publici ceea ce astăzi spunem că sunt „bani ruși”. Pentru România, miza este dublă: să susțină Ucraina, dar să nu semneze, cu ochii închiși, un cec care va fi decontat ulterior de contribuabilii români.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
