Pe 15 aprilie, Ursula von der Leyen a ieșit public și a anunțat că European Age Verification App este „gata din punct de vedere tehnic”. Comisia Europeană a prezentat-o ca pe primul instrument comun prin care europenii își vor putea demonstra vârsta online fără să fie nevoiți să trimită copii după buletin sau pașaport fiecărei platforme pe care o folosesc.
Mesajul era unul simplu: copiii trebuie protejați, iar verificarea vârstei trebuie să respecte viața privată.
Numai că entuziasmul lansării a durat foarte puțin.
La câteva ore după publicarea codului sursă pe GitHub, consultantul britanic în securitate cibernetică Paul Moore a demonstrat că aplicația putea fi compromisă în mai puțin de două minute. Nu a spart criptografia și nici serverele Comisiei Europene. A fost suficient să modifice un fișier de configurare din telefon pentru a reseta codul PIN și a avea acces la acreditarea de vârstă deja validată.
Descoperirea a fost confirmată ulterior și de criptograful francez Olivier Blazy, iar Comisia Europeană a admis existența vulnerabilității, precizând că versiunea publicată era un demo destinat dezvoltatorilor și că problema urma să fie remediată.
De la un bug tehnic la o dezbatere despre identitatea digitală
Incidentul a avut însă un efect mult mai mare decât simpla descoperire a unui bug.
În doar câteva zile, pe rețelele sociale au început să circule mesaje potrivit cărora Uniunea Europeană ar fi decis deja ca toți cetățenii să fie obligați să se identifice digital înainte de a intra pe Facebook, Instagram, TikTok sau X.
Mesajul s-a viralizat rapid și a fost preluat inclusiv în România.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
