Rata anuală a inflaţiei va creşte considerabil în următoarele luni, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor TVA şi a accizelor, urcând astfel mult deasupra valorilor indicate de prognoza din mai 2025 pe orizontul scurt de timp, arată raportul publicat marţi de Banca Naţională a României (BNR).
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât marţi menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
”Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va creşte considerabil în următoarele luni, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor TVA şi a accizelor, urcând astfel mult deasupra valorilor indicate de prognoza din mai 2025 pe orizontul scurt de timp. În ansamblul său, pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce va fi implementat din luna august este însă de natură să intensifice presiunile dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, în principal prin efectele exercitate asupra cererii agregate, şi să susţină o corecţie relativ rapidă şi consistentă a deficitului de cont curent, cu implicaţii favorabile asupra costurilor de finanţare a economiei şi asupra comportamentului cursului de schimb al leului, inclusiv în perspectivă”, arată banca centrală.
Incertitudini rămân totuşi asociate măsurilor corective suplimentare ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi cu procedura de deficit excesiv, spun reprezentanţii BNR.
Incertitudini şi riscuri mari la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să provină din mediul extern, în condiţiile războiului din Ucraina şi ale situaţiei din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul incertitudinii şi efectelor potenţial generate de politica comercială a SUA şi de măsurile adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze mersul economiei globale şi al comerţului internaţional.
”În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice”, arată ei.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
Rata anuală a inflaţiei s-a menţinut în aprilie 2025 la 4,85% (4,86% în martie) şi a crescut în mai la 5,45%. Avansul faţă de finele trimestrului I 2025 este rezultanta continuării accelerării creşterii preţurilor alimentelor şi energiei, care a devansat consistent ca impact noile scăderi de dinamică consemnate pe segmentele combustibili şi produse din tutun şi la nivelul subcomponentei mărfurilor nealimentare a inflaţiei de bază.
La rândul ei, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a întrerupt din nou trendul descendent, mărindu-se la 5,4% în mai, de la 5,2% în martie, în condiţiile în care influenţele venite din efecte de bază dezinflaţioniste şi din scăderea dinamicii preţurilor importurilor au fost mai mult decât contrabalansate în acest interval de cele decurgând din majorarea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi din transferarea treptată asupra unor preţuri de consum a costurilor salariale ridicate, precum şi din creşterea aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt şi a cursului de schimb leu/euro.
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a crescut în mai 2025 la 5,4%, de la 5,1% în martie 2025. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s‑a redus însă la 5% în mai, de la 5,1% în martie 2025. La rândul ei, rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut în mai 2025 la 5,2%, de la 5,4% în martie 2024.
Activitatea economică a stagnat în trimestrul I 2025, după ce a crescut cu 0,5% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), evoluţie ce face probabilă o deschidere mai evidentă a deficitului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată.
Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB a înregistrat o nouă scădere în T1 2025, la 0,3%, de la 0,5% în ultimul trimestru din 2024. Cererea internă a continuat însă să-şi accelereze creşterea în termeni anuali, în principal pe seama dinamicii formării brute de capital fix, care a consemnat un salt, revenind consistent în teritoriul pozitiv, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei şi-a încetinit considerabil creşterea, dar a rămas principalul determinant al avansului PIB.
În schimb, evoluţia exportului net şi-a mărit semnificativ impactul contracţionist şi în primul trimestru al anului curent, dată fiind amplificarea pe mai departe a decalajului negativ dintre dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi cea a volumului importurilor, în condiţiile majorării ceva mai pronunţate a celei din urmă în raport cu trimestrul precedent. Drept urmare, deficitul comercial şi-a reaccelerat puternic creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar deficitul de cont curent şi-a păstrat ritmul înalt de creştere în termeni anuali.
Cele mai recente date şi analize indică o creştere moderată a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II 2025, în linie cu previziunile precedente, în condiţiile unor evoluţii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore faţă de perioada similară a anului anterior.
Astfel, în luna aprilie 2025, vânzările cu amănuntul au continuat să-şi încetinească creşterea în termeni anuali, în timp ce serviciile prestate populaţiei au recuperat în mare parte scăderea consemnată în trimestrul precedent. Dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcţii a reintrat foarte uşor în teritoriul negativ, însă producţia industrială şi-a accentuat puternic contracţia în raport cu aceeaşi perioadă din anul precedent. În acelaşi timp, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a consemnat o scădere mai pronunţată în raport cu T1 2025 decât cea evidenţiată în cazul variaţiei anuale a importurilor, astfel încât creşterea în termeni anuali a deficitului comercial a rămas deosebit de alertă în aprilie, la fel ca şi cea a deficitului de cont curent, care s-a temperat totuşi vizibil.
Pe piaţa muncii, noile date arată descreşteri ale efectivului salariaţilor din economie în lunile martie şi aprilie 2025, dar şi o scădere a ratei şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) pe ansamblul intervalului aprilie-mai, după ce aceasta a urcat la 6% în trimestrul I. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate aferente trimestrului II, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au menţinut ca medie la nivelul în creştere din precedentele trei luni, în timp ce deficitul de forţă de muncă raportat de companii a scăzut semnificativ. Dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă însă relativ lent în aprilie 2025, rămânând pe palierul de două cifre, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a înregistrat un nou salt în debutul trimestrului II, ajungând la 21,8%.
”Condiţiile de pe piaţa financiară au tins să se normalizeze în a doua jumătate a trimestrului II, pe fondul detensionării mediului politic intern după încheierea calendarului electoral şi al progresului discuţiilor vizând formarea noii coaliţii de guvernare şi configurarea pachetului de măsuri fiscale corective, de natură să atenueze îngrijorările investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare. Astfel, principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au consemnat mici scăderi, rămânând totuşi semnificativ peste nivelurile din aprilie, în timp ce randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat şi-au corectat relativ rapid şi integral creşterile abrupte înregistrate în prima decadă din mai. Totodată, cursul de schimb leu/euro s-a înscris pe o traiectorie descendentă şi şi-a accentuat uşor descreşterea în prima parte a lui iunie, dar a revenit ulterior la valorile atinse spre finele lunii precedente. În raport cu dolarul SUA, leul s-a întărit semnificativ, recuperând în totalitate pierderea de valoare din prima parte a lunii mai, dată fiind reluarea trendului general de slăbire a monedei americane pe pieţele financiare internaţionale”, se menţionează în raportul BNR.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului II, ajungând la 9,7% în mai, de la 9,2% în martie, în condiţiile în care componenta în lei şi-a accelerat uşor creşterea, exclusiv pe seama împrumuturilor societăţilor nefinanciare, iar scăderea notabilă de dinamică consemnată în acest interval de creditul în valută a fost mai mult decât contrabalansată de efectul statistic al evoluţiei cursului de schimb al leului. Astfel, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus la 69,8 la sută în mai 2025, de la 70% în martie.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
