Critici acerbe după ce Bolojan a dat un contract de 196 milioane euro din banii SAFE pentru Digi România S.A.

Sursa foto: Pinterest

Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat un contract de 196 milioane euro cu Digi România pentru o platformă de securitate cibernetică. Detaliile insuficiente ale contractului și legăturile cu grupul media Digi au stârnit critici acerbe.

Guvernul Bolojan a inclus un contract de 196 milioane euro cu Digi România S.A. în lista achizițiilor finanțabile prin instrumentul european SAFE. Contractul prevede dezvoltarea unei platforme LLM pentru securitate cibernetică, realizată integral în România, potrivit Lumea Politica.

Digi România, parte a grupului care deține Digi24 și Digi FM, a avut legături strânse cu administrația Bolojan, inclusiv apariții frecvente ale premierului în media grupului. Relația instituțională cu Digi are o istorie lungă, de la proiecte de infrastructură urbană la sponsorizări sportive.

Contractul se înscrie în lista achizițiilor de echipamente cu utilizare duală semnate înainte de 30 mai 2026. România are alocate 16,68 miliarde euro prin SAFE, din care 4,2 miliarde pentru infrastructură duală. Alături de Digi, alte proiecte includ centre de date mobile și platforme de comunicații, însă contractul cu Digi este cel mai mare.

SAFE este un mecanism european de finanțare a investițiilor în apărare, cu împrumuturi de până la 150 miliarde euro. Achizițiile se fac, în principiu, în comun de cel puțin două state, dar sunt permise și achiziții individuale pentru capabilități critice.

Guvernul nu a detaliat aspecte esențiale ale contractului, cum ar fi procedura de atribuire sau cine este beneficiarul direct al platformei. În trecut, Digi România a câștigat un contract SRI/CyberInt, împreună cu Logic Computer, pentru soluții de securitate cibernetică.

Critici precum Dan Andronic și Victor Ciutacu au atacat dur contractul. Andronic a sugerat că ar putea fi vorba de o plată politică mascată, iar Ciutacu a acuzat că sumele sunt excesive pentru interviurile frecvente cu premierul Bolojan.

Opacitatea detaliilor și relațiile cu grupul media Digi ridică întrebări despre influența și controlul asupra datelor și tehnologiei. În contextul unui premier care și-a construit imaginea de reformator, aceste legături aruncă o umbră asupra transparenței și integrității guvernamentale.

De ce Digi ridică o problemă politică pentru Bolojan

Digi România este fosta RCS&RDS, companie fondată și dezvoltată în jurul grupului Digi, care deține și televiziunea Digi24 și postul Digi FM.

Ilie Bolojan are, la rândul său, o istorie lungă de relații instituționale cu compania din perioada în care a condus Primăria Oradea. În 2010, RCS&RDS a devenit sponsorul principal al echipei de polo CSM Oradea, echipa ajungând să poarte numele CSM Digi Oradea. Presa locală relata atunci și existența unei convenții prin care costurile convorbirilor telefonice ale municipalității erau suportate de RCS&RDS și se întorceau ca sponsorizare către clubul sportiv municipal.

În 2015, RCS&RDS a fost implicată într-un proiect de energie electrică la Oradea, prezentat chiar de Digi24 ca o premieră: Oradea urma să fie primul oraș din România cu două rețele de energie electrică, iar Primăria, ca partener RCS&RDS, urma să ofere terenuri pentru stații de transformare și distribuție. Bolojan declara atunci că principalul câștigător va fi cetățeanul și estima economii de cel puțin 1,1 milioane euro anual la bugetul local.

În 2016, tot Digi24 relata că RCS&RDS construise la Oradea o canalizație subterană de 154 de kilometri pentru îngroparea cablurilor, reprezentantul companiei susținând că Primăria Oradea „nu a cheltuit absolut deloc” cu proiectul, banii fiind suportați de RCS&RDS. eBihoreanul scria, la rândul său, că investiția a fost de 37,2 milioane lei, finanțată integral de companie.

Aceste episoade arată că Bolojan și Digi/RCS&RDS au avut, de-a lungul anilor, o relație instituțională consistentă la Oradea, pe proiecte vizibile și cu miză publică, potrivit stiripesurse.ro.

Guvernul invocă securitatea cibernetică. Criticii văd o zonă gri

Pe fond, un proiect de tip LLM pentru securitate cibernetică poate avea o justificare strategică. Statele investesc tot mai mult în instrumente de inteligență artificială capabile să detecteze atacuri, să coreleze incidente, să analizeze volume mari de date și să sprijine reacția instituțiilor în crize cyber. Problema nu este, așadar, neapărat ideea tehnologică.

Problema este opacitatea. Cum s-a ajuns la Digi, dacă au existat competitori, ce rol exact are compania, cine controlează infrastructura, ce date vor fi procesate, ce garanții există că platforma nu devine dependentă de un singur furnizor privat și cum se separă relația comercială a statului cu Digi de influența publică a grupului media Digi?

În contextul unui premier care a construit în ultimii ani o imagine de reformator, auster și critic al clientelei politice, un contract de 196 milioane euro pentru o companie cu o prezență media favorabilă sau cel puțin foarte deschisă față de mesajele sale ne aruncă exact în tipul de zonă gri pe care Bolojan spunea că vrea să o elimine.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: